Ce este boala arteriala periferica?
Arterele transporta sange bogat in oxigen si substante nutritive de la inima la restul organismului. Cand arterele de la picioare se ingusteaza si se blocheaza datorita depunerilor de colesterol, tesuturile nu vor mai primi suficient sange ca sa functioneze normal. Vorbim in acest caz de boala arteriala obstructiva periferica. Cauza cea mai frecventa care provoaca ingrosarea arterelor este ateroscleroza. Boala arteriala periferica (BAP) provoaca durere la mers, la muschii de la fese, coapse sau gambe. Riscul de a face acesta boala creste o data cu varsta, astfel ca una din trei persoane care au implinit 70 de ani au BAP. In plus, fumatul, diabetul, tensiunea arteriala, obezitatea si grasimile crescute in sange provoaca boala la varste mai tinere.
Aorta este cea mai mare artera a corpului si ea transporta sangele pompat de inima catre restul corpului. Imediat sub nivelul ombilicului, in interiorul abdomenului, aorta se bifurca in cele 2 artere iliace, care duc sangele in cele doua picioare. Cand arterele iliace ajung in zona inghinala ele se bifurca din nou, formand arterele femurale, iar apoi sub genunchi arterele se despart in ramuri tot mai mici care in final aduc sangele la degetele de picioare. POZA
Aceste artere sunt in mod normal elastice si permeabile, dar pe masura ce avansam in varsta ele se blocheaza treptat prin procesul denumit ateroscleroza, care mai inseamna si rigidizarea sau ingrosarea arterelor. In peretii arterelor se depune colesterol, calciu si tesut fibros, care formeaza placi de ateroscleroza (Figura). Pe masura ce aceste placi cresc in volum si in suprafata arterele se ingusteaza tot mai mult, iar fluxul de sange care curge prin ele scade treptat. In final, picioarele nu mai primesc suficient oxigen, ele se afla in ischemie. Acest fenomen se poate produce insa si la nivelul arterelor care duc sange la muschiul inimii sau la creier. Putem sa intelegem de ce este important sa tratam cu seriozitate acesta boala: ea poate provoca nu numai pierderea picioarelor, dar si infarct sau accident vascular cerebral.
Care sunt simptomele bolii arteriale periferice?
Simptomele BAP sunt diverse si devin tot mai severe pe masura ce arterele se ingusteaza. La inceput, picioarele primesc suficient sange cand stam in repaus, asa incat nu simtim nici un deranj. Dar muschii au nevoie de mai mult oxigen cand sunt in miscare, asa incat daca arterele sunt ingustate vom simti durere musculara la mers. Astfel apare primul si cel mai obisnuit simptom al BAP – claudicatia intermitenta. In mod tipic se produce o durere in muschii gambei sau ai coapsei, la mers, dupa o anumita distanta. Durerea este ca o gheara si dispare daca pacientul se odihneste (se opreste din mers). Claudicatia apare mai repede daca pacientul urca pe scari sau o panta. Cu timpul aceasta durere apare la distante tot mai mici, chiar de cativa pasi.
Atunci cand boala avanseaza, arterele nu vor transporta suficient sange si oxigen chiar cand pacientul se odihneste in pat sau pe scaun. Durerea devine permanenta la nivelul degetelor sau a picioarelor si este atat de intensa incat nu ii permite pacientului sa doarma. Picioarele se subtiaza si isi pierd parul, devin palide sau albastrui. Cand boala devine grava apar ulcere (rani) dureroase la degete sau la picioare, iar daca cirulatia nu se imbunatateste prin tratament, tesuturile incep sa moara, apare gangrena (Figura). De multe ori, in acesta situatie, picioarele nu mai pot fi salvate, singurul tratament posibil fiind amputatia.
Ce trebuie sa fac?
Primul si cel mai important pas este sa va prezentati la medicul specialist de chirurgie vasculara, care va va intreba despre starea generala de sanatate, despre simptome, daca si cat fumati, daca aveti hipertensiune arteriala sau diabet. In plus, medicul va palpa pulsurile inghinale, in spatele genunchilor si la glezne si va asculta sangele curgand prin artere cu ajutorul unui stetoscop.
Ce semne de BAP va observa medicul la examinare?
* Slabirea sau lipsa pulsului mai jos de locul unde artera este ingustata sau blocata;
* Sufluri la nivelul arterelor, care se aud cu stetoscopul
* Rani care nu se mai vindeca la degetele de la picioare.
Daca medicul Dvs. banuieste BAP, va va recomanda analize si teste suplimentare:
* Analize de sange pentru colesterol si glicemie; ca aceste analize sa iasa corect nu mancati si nu beti nimic afara de apa, cu 9-12 ore inainte de vizita la medic.
* Indicele glezna-brat, compara tensiunea arteriala la ambele glezne cu cea de la mana, cu ajutorul unui aparat Doppler. Daca tensiunea de la glezna este mai mica decat cea de la mana, atunci arterele de la picior sunt ingustate sau blocate.
* Ecografia-Doppler foloseste ultrasunete pentru a masura fluxul de sange si gradul de blocaj al arterelor.
* Angiografia Seldinger, obtine filme cu raze X ale arterelor, prin injectarea unui colorant special, care arata locurile unde arterele sunt ingustate sau blocate.
* Angiografia CT (computer tomografie) sau angiografia RMN (rezonanta magnetica nucleara) arata o multime de detalii: ingrosarea sau ingustarea arterelor, blocarea lor, anevrisme, depozitele de calciu din peretii arteriali. Noile computere tomograf cu 64 de slice-uri pot sa ofere detalii de o precizie uluitoare.
Cum se trateaza boala arteriala periferica?
Programele de tratament oferite de Clinica de Chirurgie Vasculara sunt personalizate si iau in considerare nevoile individuale ale pacientului si ale familiei acestuia. Tratmentul depinde de severitatea simptomelor, de gradul de ingustare sau blocare a arterelor si de starea generala de sanatate a pacientului. In Clinica de Chirurgie Vasculara tratamentul pentru BAP este oferit in 3 directii:
* controlarea factorilor de risc prin schimbarea stilului de viata si prin medicatie
* chirurgie pentru redeschiderea circulatiei arteriale de la maini sau picioare
* tratamente speciale pentru pacientii cu ulcere sau rani de origine vasculara, care nu se vindeca spontan.
Controlarea factorilor de risc si schimbarea stilului de viata
Daca boala Dvs. arteriala este diagnosticata timpuriu, modificarea unor obiceiuri de viata este extrem de utila pentru a controla boala de care suferiti:
* BAP este des intalnita la pacientii cu diabet si la fumatori. Este de aceea extrem de important pentru pacientii cu diabet sa isi controleze strict glicemia. Pentru fumatori, renuntarea obligatorie, completa si definitiva la fumat este poate cea mai buna metoda de a incetini evolutia aterosclerozei si a stramtorarii vaselor.
* Alta modificare esentiala a obiceiurilor de viata priveste dieta si exercitiile fizice. Consumati hrana sanatoasa pentru inima si arterele Dvs., adica fructe, legume si cereale integrale. Evitati grasimile de origine animala – carne de porc, smantana, frisca, untura, unt, oua. Eliminati cartofii prajiti, inlocuiti painea alba cu paine integrala si cititi etichetele de pe ambalajele alimentelor ca sa aveti o idee despre continutul de sare si de grasimi pe care il mancati. Daca sunteti obez, reduceti cantitatea de mancare, inlocuiti unele mese, mai ales seara, cu un morcov, un mar, pentru a va scadea treptat greutatea.
* Mersul si exercitiile fizice va ajuta sa pierdeti greutate, sa va antrenati muschii, sa va imbunatatiti circulatia. Exercitiile de mers sunt un tratament fundamental al claudicatiei intermitente. Clinica de Chirurgie Vasculara va pune la dispozitie un program de mers si de gimnastica vasculara alcatuit din exercitii pe perioade scurte, care va ajuta sa controlati si sa ameliorati aceste simptome. In general, recomandam sa mergeti cel putin 30 minute de 3 ori pe saptamana, cel putin 3 luni. Incepeti prin a merge pana cand apar durerile de claudicatie, adica 3 – 5 minute. Continuati sa mergeti pana cand durerea creste si devine moderata, adica inca 3 – 4 minute. Opriti-va si odihniti-va pana cand durerea dispare, apoi incepeti din nou sa mergeti. Repetati acest ciclu de mers si odihna timp de 30 minute si cresteti treptat timpul pana cand puteti sa mergeti un total de 50 minute. Semnul ca tratamentul are efect este ca veti merge distanta mai lunga fara ca sa apara durerea de claudicatie. Daca nu puteti face totul in aceasi sesiune, rupeti exercitiile in antrenamente mai scurte: nu folositi liftul – urcati scarile, faceti o plimbare la pranz sau faceti genuflexiuni sau abdomene seara, cand va uitati la televizor.
* Controlati-va stresul. Practicati tehnici de management al stresului ca relaxarea musculara sau respiratiile profunde.
* Controlati-va zilnic picioarele, mai ales daca aveti diabet, evitati sa va raniti sau taiati, faceti cu mare precautie pedichiura si nu purtati pantofi stramti.
Pe langa masurile de mai sus, medicul va va recomanda si medicamente, care pot sa incetineasca sau uneori chiar sa intoarca efectele aterosclerozei:
- hipocolesterolemiantele (statinele) contribuie la scaderea colesterolului “rau”, adica LDL colesterolul. Ca urmare, formarea de depozite de grasimi in artere se poate incetini sau chiar reversa. Pe de cealalta parte, daca practicam exercitiile fizice stimulam cresterea de colesterol “bun”, adica HDL colesterolul.
- antiagregantele plachetare, pe baza de aspirina, previn ca trombocitele sa formeze cheaguri in arterele ingustate si le blocheze.
- hipotensoarele, trebuie sa scada tensiunea arteriala pana la normalizarea ei (sub 140/80 mmHg, iar la pacientii cu diabet sub 130/80 mmHg), contribuind astfel la incetinirea evolutiei aterosclerozei.
Interventiile chirurgicale
In stadiile avansate ale bolii, masurile enumerate mai sus nu mai sunt suficiente si este necesara refacerea curgerii normale a sangelui („revascularizarea”) care poate fi obtinuta chirugical (operatii de by-pass, endarterectomia) sau interventional (dilatare cu balonas si stent). Modalitatea de tratament depinde de localizarea si intinderea blocajului arterial, dar si de starea generala de sanatate si de prezenta altor boli.
Bypassul chirurgical creeaza un o cale de ocolire a unei artere ingustate sau blocate. Pentru a crea acest bypass chirurgul foloseste una din venele Dvs. sau un tub din material sintetic. Bypassul va face legatura dintre zonele de deasupra si dedesubtul blocajului, creand o noua cale de curgere a sangelui catre tesuturi. POZE Endarterectomia este operatia prin care chirurgul indeparteaza („curata”) placa de aterom care ingusteaza sau blocheaza artera, lasand in urma o artera larg deschisa prin care sangele curge fara obstacole.
Clinica de Chirurgie Vasculara se distinge intre alte clinici similare din Romania prin folosirea microscopului operator pentru realizarea operatiilor de bypass distal, adica cuplarea bypassului la arterele fine de 2-3 mm diametru de la gamba sau picior.
Tratamente speciale
Din pacate, destul de des, pacientii vin la chirurgul vascular foarte tarziu, cand arterele sunt blocate pe portiuni atat de lungi incat nu mai este posibila operatia de bypass. In aceste cazuri, pentru a evita amputatia, in Clinica de Chirurgie Vasculara se practica tratament cu prostaglandine injectabile (Vasaprostan – HIPERLINK), tratament extrem de valoros si eficient, care este finantat de Casa de Asigurari de Sanatate si de compania producatoare in proportie de 100%.
In unele cazuri pacientii sosesc la chirurgul vascular cu artere blocate, dar si cu ulcere sau rani intinse. La multi dintre acesti pacienti operatia de refacere a circulatiei sangelui reuseste, dar ulcerul este atat de intins sau de profund incat nu se mai poate vindeca, obligand totusi la amputatie. Solutia pentru aceste cazuri sunt interventiile de microchirurgie reconstructiva, in care Clinica de Chirurgie Vasculara are o experienta deosebita. Clinica de Chirurgie Vasculara este printre primele clinici din lume care a publicat realizarea unor tipuri speciale de operatii plastice – lambourile propeller – la pacientii cu boala vasculara periferica, deschizand astfel posibilitati noi si extrem de eficente de salvare a membrelor si de evitare a amputatiilor.
Amputatia
In cazuri extreme, mai ales daca piciorul este cu gangrena si nu se poate reface circulatia, chirurgul Dvs. va recomanda amputatia degetelor sau a gambei sub genunchi. Amputatia este ultima solutie terapeutica, iar chirurgii vasculari fac aceste operatii doar in cazurile in care in picior circulatia este atat de compromisa incat nu mai poate fi imbunatatita prin nici una dintre metodele prezentate deja. Din fericire, mai mult de 90% dintre pacienti pot sa evite totusi o amputatie majora sau amputatia se limiteaza la degetele de la picior, daca pacientii se prezinta din timp la chirurgul vascular.
Daca ati suferit o amputatie in Clinica de Chirurgie Vasculara beneficiati de suportul nostru in continuare, prin sfaturi privitoare la modul in care va puteti relua mersul si legatura cu firme specializate in producerea de proteze. Aceste proteze sunt platite de Casa de Asigurari de Sanatate (poze de la Teranova) si permit reluarea unei vieti normale.
Ce trebuie sa fac dupa operatie?
Dupa operatie este important sa va schimbati modul de viata (renuntarea completa la fumat, mancare sanatoasa, exercitii fizice), sa luati medicamentele prescrise de chirurgul Dvs. vascular. Daca vi s-a indicat anticoagulant (medicamentele de tip cumarinic) cereti medicului Dvs. curant indicatiile exacte legate de reglarea, intreruperea si reluarea acestui tratament.
Nu uitati! Boala Dvs. arteriala progreseaza in continuare, mult mai lent, chiar daca respectati indicatiile medicale. Din acest motiv este necesar sa va prezentati la 6 luni, de-a lungul intregii vieti, la controalele periodice obligatorii in Policlinica de Chirurgie Vasculara. Numai in acest fel, impreuna, vom putea controla evolutia bolii Dvs., vom evalua eficacitatea tratamentului si, daca este cazul, vom putea suprinde in timp util eventuale complicatii ce pot sa apara – de exemplu artera se poate infunda deasupra bypassului si poate provoca, nediagnosticata si netratata, blocarea din nou a circulatiei.
Cum prevenim boala vasculara?
Majoritatea bolilor vasculare nu anunta inainte de a lovi. Diagnosticul si tratamentul timpuriu pot nu numai sa amelioreze calitatea vietii tale, dar pot sa previna invaliditati majore sau chiar moartea. Sunt mai multe lucruri pe care le puteti face pentru a preveni aparitia multor boli vasculare. Unele sunt recomandari venite din partea medicilor, altele sunt obiceiuri de viata sanatoasa sau ajustari ale stilului de viata.
Aflati despre istoricul familiei Dvs.
Daca stiti, studiind istoria starii de sanatate a rudelor de sange, ca puteti avea risc sau sa fiti vulnerabil la anumite boli (de exemplu, daca un membru al familiei a avut circulatie proasta, tensiune arteriala sau a murit la o varsta tinara de o boala anume si nu de accident), puteti sa luati masuri de preventie, chiar inainte ca orice simptome sa apara. De aceea, fiti sigur ca puteti sa dati detalii despre bolile familiei Dvs. medicului, cand mergeti la un consult.
Mergeti regulat la control
Faceti-va programari regulate, solicitati examinare atenta. Comunicati medicului Dvs. toate informatiile relevante, mai ales cele legate de istoricul de sanatate al familiei. Daca exista cele mai mici suspiciuni de boala vasculara, medicul Dvs. dispune de o serie larga de teste si analize – ecografie, Doppler, arteriografii, computer tomografie, rezonanta magetica nucleara, pentru a confirma diagnosticul initial si a stabili cel mai bun tratament posibil.
Duceti o viata sanatoasa
Obiceiurile sanatoase de zi cu zi, incluzand dieta corecta si exercitiu suficient sunt de o importanta capitala pentru a scadea la minim riscul de aparitie a bolilor vasculare:
* Eliminati fumatul
Alaturi de alte efecte profund negative asupra sanatatii Dvs., fumatul creste enorm riscul de boala arteriala. Renuntarea la fumat este de multe ori singurul si cel mai valoros lucru pe care il puteti face pentru a reduce riscul de boala vasculara. Fumatul distruge vasele sanguine. Nicotina determina contractia vaselor de sange, cresterea tensiunii arteriale si altereaza capacitatea de vindecare a vaselor. Oprirea fumatului este importanta pentru ca stabilizeaza placa de ateroscleroza care altfel poate progresa catre tromboza.
* Adoptati o dieta sanatoasa
Corectarea dietei va ajuta la scaderea nivelului de colesterol si de trigliceride din sange. Mancarurile bogate in grasimi si colesterol pot accelera formarea placilor in artere. De asemenea, evitati mancarurile sarate excesiv, deoarece ele pot sa creasca presiunea arteriala. Daca exercitiile fizice si dieta se dovedesc insuficente, medicul Dvs. va va prescrie medicamente care vor ajuta la scaderea coleterolului.
* Efectuati un program regulat de exercitii fizice
Activitatea fizica insuficienta poate deteriora intreg sistemul arterial. Exercitiile fizice regulate sunt secretul formei bune a sistemului cardiovascular. Ele contribuie si la mentinerea greutatii corporale ideale si la evitarea obezitatii, care este o alta cauza a bolilor vasculare.
* Monitorizati presiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala trebuie supravegheata si tratata cu atentie. Din nou, daca exercitiile si dieta nu sunt suficiente sa regleze singure tensiunea arteriala, va fi nevoie de prescrierea unor medicamente hipotensoare.
* Munciti relaxat
Reduceti stressul. Stressul poate sa cresca presiunea arteriala si astfel riscul de boli vasculare.
Urmati sfaturile medicului
Terapiile vasculare prescrise de medicul Dvs. sunt importante. Daca sunteti fumator, suferiti de diabet si aveti hipertensiune arteriala sau hipercolesterolemie sau sunteti obez, medicul Dvs. va va prescrie un regim zilnic ce poate sa includa urmatoarele:
* Masurati regulat tensiunea arteriala
* Luati medicamentele prescrise
* Controlati-va diabetul
Diabetul va expune la risc crescut de boala vasculara. Mentinerea sub control a nivelului glicemiei poate ajuta la reducerea riscului de infarct, accident vascular cebral sau boala arteriala perferica.
Atentie!
Daca apare o situatie de urgenta cereti de urgenta asistenta medicala— formati 112 — mai ales daca observati ca aveti tulburari de vedere sau de vorbire, sunteti ametit sau confuz, va amorteste mana sau piciorul ori aveti dureri in piept sau in abdomen.
Actiunea imediata va poate salva viata.
Autor : Clinica de Chirurgie Vasculara a Spitalului de Urgenta Timisoara
www.chirurgievasculara.ro
Join the forum discussion on this post
