Hepatita A. Hepatita B.Tratament.

Hepatita tip A este mult mai frecventa. Incidenta maxima este in copilarie si adolescenta. Infectiile inaparente sunt de 20 – 30 ori mai frecvente decat cele mani­feste (60 – 80% din populatia de peste 50 ani, are anticorpi specifici). Nu prezinta antigen Australia (Ag HBs). Incubatia este in medie 4 saptamani. Debuteaza relativ brusc cu sindrom infectios general si manifestari digestive, mai rar pseudogripare sau tip boala serului (eruptie urticariana, poliartralgii, caracteristice formei B). Evolueaza aproape totdeauna spre vindecare chiar in formele prelungite. Recrudescentele si recaderile sunt rare. Prognosticul este bun. In concluzie bolnavul este un copil sau tanar, cu sindrom hepatitic clinic icteric sau anicteric si cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului Australia, cu prezenta eventuala a focarului si cu evolutie benigna.

Hepatita tip B (serica, de seringa, posttransfuzionala etc.) este transmisa paren-teral sau neparanteral, cu tendinta la persistenta infectiei si cronicizarea bolii. 20 -40% din populatia adulta, a trecut prin infectie ori prin forma subclinica, care este de 10 ori mai frecventa. Izvorul de infectie este bolnavul acut sau cronic si purtatorul. De obicei transmiterea este parenterala. Aceasta forma prezinta antigen Australia. Are o incubatie de 40 – 80 zile, cu o medie de 60 de zile. Afecteaza cu predilectie adultii si varstnici. Faza preicterica este mai lunga, tulburarile digestive mai reduse, uneori sunt prezente semne de boala serului (urticarie, poliartralgii, edeme, artrite, pleurezie, purpura vasculara, sau glomerulonefrita cu sindrom nefrotic trecator). Evolutia este severa si prelungita. Cronicizarea apare 10% din cazuri, cu evolutie catre hepatita cronica progresiva si ciroza hepatica, uneori chiar carcinomul hepatic.

Profilaxia hepatitei virale acute reprezinta o problema de importanta majora in toate tarile, ea constituind un capital important in tratatele de epidemiologie. Profilaxia hepatitei cu virus A necesita masuri igieno-sanitare privind apa potabila, alimentele, W.C.-urile si igiena personala. Nu trebuie omisa nici posibilitatea tran­smiterii prin muste. Izolarea este obligatorie. Profilaxia hepatitei cu virus B impune controlul unei sterilizari perfecte a instrumentarului medical (ace, seringi, sonde, instrumentar chirurgical, obstetrical, stomatologie etc). Alcoolul sau alte materiale dezinfectante nu sunt eficiente impotriva virusului. Instrumentarul va fi degresat; sterilizarea se va face prin fierbere in apa fenicata 1 % cel putin 30 de minute sau in aparatura speciala din spitale. In centrele de recoltare a sangelui trebuie acordata cea mai mare atentie selectionarii si examinarii donatorilor. Nu se va abuza de aplicarea transfuziilor cu plasma si sange, indicatia lor fiind limitata la cazurile care necesita acest Tratament. Pana in prezent nu este cunoscut vreun vaccin antihepatitic.

Tratamentul este igieno-dietetic si medicamentos.

Repausul fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la dis­paritia icterului, repausul va fi la pat, apoi, in perioada de convalescenta, va fi re­lativ (10 – 12 ore culcat), timp de 2 – 3 luni. Bolnavul de hepatita, o data considerat vindecat, va putea sa-si reia activitatea abia dupa 2-3 luni, cu program de munca redus. Se recomanda sa fie dispensarizat timp de cel putin 2 ani, controlandu-i-se starea de sanatate la intervale de 2 – 3 luni.

Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acuta exista o hipofermentie gastrica, biliara si pancreatica si deci sa nu ceara efort digestiv prea mare. Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric, sa contina material plastic si, pe cat posibil, sa fie variata si adaptata gustului bolnavului. In regimul alimentar, baza va fi constituita de glucide usor digerabile, cu proteine si vitamine suficiente si cu o cantitate moderata de grasimi. Regimul va fi alcatuit si in raport cu perioada evo­lutiva a bolii.

In prima saptamana se vor da: compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita.
Din a doua sapamana se vor adauga: oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba (pui, vitel, vaca) sau peste slab (stiuca, salau), pregatite rasol, cu adaos de ulei si lamaie (la masa), soteuri de legume, morcov ras.
In saptamana a treia se trece catre un regim alimentar complet, ramanand ex­cluse: conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul, legumele bogate in celuloza.

Medicamente: pentru tulburarile dispeptice se prefera fermentii pancreatici (Tratament substitutiv), alcaline usoare si colagoge usoare. Pentru insomnii si stari de neliniste este preferabil sa prescriem cloralhidrat.

Tratamentul medicamentos. Greturile si varsaturile se trateaza cu metoclopra-mida. Corticoterapia este indicata doar in formele severe, prelungite.

Glucoza, vitaminele, aminoacizii, medicatia hepatotropa, cianidanolul (Catergen) nu influenteaza evolutia, dar sunt utile mai ales in formele grave. Se indica o dieta hidro-glucido-lipidica, prin sonda nazo-gastrica, picatura cu picatura, cu suficiente calorii, vitamine si saruri minerale (in formele grave). In caz de varsaturi, se fac perfuzii intravenoase cu solutii glucozate sau saline, nu cu acizi aminati. Se combate hiperamoniemia prin clisme evacuatorii, neomicina per os,  perfuzii cu multiglutin, arginina-sorbitol, sau Aspatofort. Se corecteaza acidoza si se administreaza oxigen cu sonda, intermitent. Se combate anemia si se controleaza, repetat, analizele. In caz de semne de coagulare intravasculara diseminata, se administreaza heparina, iar in complicatii infectioase antibiotice (peniciline, Cefalosporine, Gentamicina). Corticoterapia este inutila, iar in doze mari periculoasa. Tabloul terapeutic descris mai sus se administreaza in formele grave, fulminante.

In hepatita tip B, Tratamentul este similar celui descris mai sus. Pentru preve­nirea evolutiei spre hepatita cronica agresiva, se practica corticoterapia, pentru blo­carea mecanismelor imunologice. In formele colestatice, corticoterapia va fi ad­ministrata discontinuu. In general corticoizii, inainte de 10 saptamani de evolutie, nu au efect sau sunt nocivi. Se discuta si despre utilitatea penicilaminei, vidarabinei si interferonului.

Tratamentulpatogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea lui morfofunctionala. Vitamina C si complexul vitaminei B sunt necesare si dau rezultate bune. Medicamentele lipotrope si extractele hepatice bine purificate sunt utile in formele cu evolutie prelungita sau severe. Corticoterapia va fi indicata in aceleasi situatii (forme severe sau prelungite), avand efecte bune: scade bilirubinemia, scurteaza durata icterului, combate procesele inflamatorii intrahepatice, creste diureza si stimuleaza apetitul. Se va avea grija ca regimul sa fie desodat si sa aiba un adaos de clorura de potasiu; bineinteles, se va tine seama de contraindicatiile corticoterapiei.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Scrie un comentariu

Powered by WordPress | PalmPreBlog.com has New Palm Pre Deals | Thanks to iFreeCellPhones.com Verizon Cell Phones, Free MMO and Fat burning furnace review
Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Read more:
Atacand.Prospect.

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament. - Păstraţi acest prospect....

Doxazosin.Prospect.

DOXAZOSIN.Prospect. Doxazosină DOXAZOSIN 2 MEDOCHEMIE, comprimate Doxazosină DOXAZOSIN 4 MEDOCHEMIE, comprimate Doxazosină Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect...

Solutie Ringer.Prospect.

Soluţie perfuzabilă Compoziţie 1000 ml solutie perfuzabila contin: clorura de sodiu 8,60 g, clorura de calciu dihidrat 0,33 g,clorura de...

Close
Copyright © 2017 | Medpont - Toate drepturile rezervate | Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.