Hepatita virala acuta. Simptome si evolutie.

Definitie: hepatita virala acuta este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii sau chiar pandemii. Este provocata de un virus filtrabil specific, care – introdus in organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala – provoaca o imbolnavire a intregului organism si in mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala se manifesta prin semne de infectie generala si prin

Simptome digestive si hepatice, insotite sau nu de icter.

Boala figureaza sub mai multe denumiri: “hepatita infectioasa”, pentru hepatita cu virus A, si “hepatita serica”, pentru hepatita cu virus B. Sub denumirea de “hepatita virotica sau virala” sunt cuprinse atat hepatitele cu virus A si virus B, cat si cele provocate de alte virusuri decat cel hepatic. In legatura cu calea de transmitere parenterala se vorbeste de “hepatita de inoculare”, “hepatita de seringa” sau “posttransfuzionala”, care nu trebuie confundata cu hepatita serica, deoarece pe cale parenterala se poate transmite oricare dintre virusurile hepatice, nu numai virusul B.

Cauze: hepatita virala acuta este provocata de un virus spe­cific, cercetarile bacteriologice si imunologice ducand la admiterea a doua virusuri, cu caractere epidemiologice diferite.

Virusul A patrunde in organism in mod obisnuit pe cale orala, insa poate fi inoculat si parenteral. Perioada de incubatie dureaza intre 2 si 6 saptamani. In cursul bolii, virusul A a fost gasit in sange, in sucul duodenal si in materiile fecale. A putut fi decelat in materii fecale si la 18 luni dupa boala. Contaminarea facandu-se cel mai frecvent pe cale digestiva, vectorul obisnuit este apa. Boala poate sa apara sporadic, dar deseori in focare epidemice, care intereseaza colectivitati cu sursa de apa comuna: familie, internate, camine, scoli, cazarmi. in timpul razboaielor sau al calamitatilor naturale, cand se produc aglomerari de populatie cu conditii de igiena deficitara, izbucnirile epidemice, ale bolii cuprind mari mese de oameni. Infectia cu virus A confera o imunitate homoloaga.

Virusul B patrunde in organism numai pe cale parenterala. sursa de virus este reprezentata de serul de om contaminat (aflat in faza de incubatie, in perioada ma­nifestata a bolii, in convalescenta, un fost bolnav sau un purtator sanatos), care ramane contagios timp indelungat, pana la ani de zile. Incubatia cu virus B variaza intre 6 saptamani si 6 luni. Virusul nu a fost gasit nici in sucul duodenal, nici in materiile facale. Vectorul obisnuit al virusului sunt instrumentele care vin in contact cu serul contaminat si insuficient sterilizate: ace de seringa, seringi, instrumentar stomatologic sau obstetrical, lantete, bisturie, foarfece etc. O alta cale de transmitere o constituie transfuziile de sange sau de plasma in care au patruns si virusurile odata cu colectarea sangelui de la un purtator (fost bolnav de hepatita virala acuta). Materialul infectat poate fi in cantitati extrem de mici, ceea ce pune si problema rolului de vector al insectelor. Extinderea bolii provocate de virusul B va fi deci in functie de insuficienta sterilizare a instrumentarului medical si de atentia data recoltarilor de sange in vederea transfuziilor. Trebuie sa mentionam ca virusul B este distrus prin incalzire uscata la 160°, timp de o ora. Infectia cu virus B nu confera imunitate pentru infectia cu virus A. S-a mai incercat sa se aduca argumente pentru variabilitatea virusurilor sau pentru multiplicitatea lor (Nicolau). Descoperirea antigenului Australia a adus noi dovezi de persistenta pe timp indelungat a virusului hepatitic in organismul uman. Este prezent antigenul Australia (Ag HBs).

In aparitia bolii, si mai ales, in modul ei de evolutie intervin si unii factori favorizanti: varsta, starea fiziologica (pubertate, climacteriu, sarcina), unele boli (tuberculoza, diabetul, infectiile biliare, boli digestive, colagenoze), agresiunile medicamentoase, carentele alimentare si vitaminice, oboseala.

Anatomie patologica: leziunile anatomopatologice din hepatita virala acuta au fost cunoscute mai bine dupa practicarea pe scara larga a noilor metode de cer­cetare: laparoscopie, punctie-biopsie hepatica si microscopie electronica.

La examenul macroscopic al formelor obisnuite, ficatul este putin modificat, uneori de culoare ceva mai inchisa. In formele severe, ficatul este micsorat, cu capsula zbarcita, de culoare deschisa, cenusie-rosiatica sau galbuie (distrofie hepatica acuta); in alte situatii suprafata ficatului prezinta infundari, alternand cu ridicaturi mai deschise la culoare (distrofie hepatica subacuta).

La examenul microscopic apar modificari atat in parenchim cat si in mezen-chim. Celulele hepatice (hepatocitele) pot prezenta tumefieri si leziuni de tip dege­nerativ ori de tip necrotic; apar infiltratii celulare in spatiile porte si perilobulare, leziuni de vascuarita, trombi biliari, proliferare kapfferiana. Reticulul de sustinere este pastrat. Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate si semne de regenerare hepatocelulara. Arhtiectonica hepatica este pastrata.

In formele severe (distrofie hepatica acuta), leziunile de necroza sunt foarte extinse; apar zone de regenerare nodulara cu tesut conjunctiv, multe celule prezinta leziuni de degenerescenta grasa, reticulul de sustinere este pe alocuri distrus, arhitectonica nu mai este pastrata in intregime.

Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate de tip edematos si cu caracter reversibil. Sunt interesate in mod deosebit caile bi­liare, duodenul si pancreasul, dar si stomacul si restul tubului digestiv pot fi cu­prinse de procesul inflamator.

Simptome: debutul este variabil. De cele mai multe ori, boala incepe cu tulburari dispeptice, uneori atribuite unor mese mai grele, care in fond nu fac decat sa accentueze o stare dispeptica existenta de cateva zile. Bolnavul se plange de inapetenta, greturi, uneori varsaturi, balonari postprandiale, modificari de scaun (constipatie sau diaree), de multe ori dureri epigastrice cu aspect de colica biliara.

Alteori, boala are un debut cu aspect “gripal”: cefalee, curbatura, fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare. In alte cazuri, debutul se manifesta prin artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febra, imbracand un aspect “reumatismal”. Dar toate aceste aspecte pot sa lipseasca, primul simptom care atrage atentia bolnavului fiind icterul.

Hepatita virala acuta evolueaza de obicei in trei faze: preicterica, icterica si de rezolutie.

Faza preicterica are o durata de 3 – 4 zile pana la 2 saptamani, rar pana la 4 saptamani si se manifesta cu unele din semnele aratate mai sus, uneori cu intricarea lor. Ele apar pe un fond de stare generala alterata: astenie, insomnie, cefalee, tulburari
dispeptice, stare subfebrila (37,2 – 37,5°). Pot exista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. In aceasta faza sunt descrise si alte manifestari, urticarie, herpes zoster, iritatii meningiene.

La examenul obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul usor sensibil, eventual si o splenomegalie discreta.

Examenele de laborator arata urobilinogenurie, cresterea transaminazelor, reac­tii pozitive la sulfat de zinc si cefalina-colesterol. In unele cazuri boala se opreste in aceasta faza, fara a mai urma aparitia icterului.

Faza icterica dureaza in mod obisnuit 2-3 saptamani, uneori o perioada mai scurta; alteori se poate prelungi pana la 6 – 8 saptamani. In aceasta faza,

Simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar, apetitul revine, starea subfebrila dispare. Icterul se^ instaleaza repede, atingand maximul de intensitate in 3 – 4 zile. Coloratia este galbena-roscata. Urina este hipercroma (colurica), iar scaunele usor decolorate (hipocolice). Diureza scade sub 1 000 ml, putand ajunge la 500 ml. Pruritul si bradicardia – semnele de crestere a sarurilor biliare in sange – sunt moderate, si ele persita doar daca este vorba de o forma de icter prelungit, colangiolitic.

La examenul obiecitv, in afara de coloratia caracteristica, se mai poate constata o sensibilitate a ficatului.

Examenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 10-30 mg% (raportul bilirubina indirecta/bilirubina totala este 10 – 25%); in urina exista biliru-bina si saruri biliare; reactia cu timol se pozitiveaza; cresc g-globulinele: transa-minazele sunt crescute; stereobilinogenul scade moderat.

Faza de rezolutie se caracterizeaza, in primul rand, prin disparitia icterului. Starea generala se imbunatateste si astenia dispare. Tulburarile dispeptice sunt atenuate, insa pot persista mai multe luni. La examenul clinic, ficatul apare normal.

Laboratorul indica normalizarea bilirubinemiei si a urobilinogenuriei. Reactia cu timol poate ramane pozitiva timp indelungat (spatamani, luni). Probele indica­toare de hepatocitoliza se normalizeaza. Bolnavul este considerat vindecat in urma­toarele conditii: disparitia semnelor subiective (cu exceptia unui sindrom dispeptic bilioduodenal), normalizarea morfologica a ficatului si disparitia hepatolgiei de efort, normalizarea bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei, cu revenirea capacitatii de munca.

Evolutie: hepatita virala acuta evolueaza spre vindecare completa in 4/5 din cazuri intr-un interval de 3 – 4 saptamani. Formele care trec de 3 – 4 luni au tendinta la permanentizare. O parte din bolnavi ramane cu suferinte extrahepatice, iar altii i trec spre hepatita cronica, ca urmare directa a hepatitei acute.

Este important sa aratam ca aproximativ 10% dintre bolnavii de hepatita epide­mica raman in stadiul preicteric, cazuri desemnate sub denumirea de hepatita anicterica. Ulterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi consecinte, ca si cei care au prezentat o forma comuna. in situatiile in care faza icterica se prelungeste la 6 saptamani si mai mult, vor­bim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu splenomegalie si cu reve­nirea unor perioade subfebrile; in aceste forme pot surveni si recaderi icterice, la intervale de cateva zile sau saptamani. Daca icterul revine dupa trei luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua imbolnavire.

O parte dintre bolnavi ramane cu o suferinta asociata a duodenului sau a cailor biliare, suferinta care nu trebuie interpretata ca o hepatita cronica. Alti bolnavi, cu un teren neuropsihic mai labil, pot prezenta in continuare tulburari de tip obsesiv-anxios, preocupati fiind de grija de vindecare. O proportie de 10% din bolnavi nu se vindeca, ci trec spre hepatita cronica – fie direct, fie dupa o perioada de latenta, mai rar dupa o forma severa a distrofiei hepatice.

Distrofia hepatica este o posibilitate evolutiva foarte grava a hepatitelor acute, care se instaleaza rapid, fara prodroame, indiferent de cum a evoluat hepatita pana atunci; exista doua aspecte clinice: distrofia acuta si subacuta.

Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute lunga (2-4 luni) si necesita respectarea regulilor igieno-dietetice.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tabloul clinic si pe datele de laborator, este important ca diagnosticul sa fie pus inca din stadiul preicteric, cand trebuie sa ne gandim la hepatita epidemica si sa efectuam examenele necesare.

You can leave a response, or trackback from your own site.

6 Responses to “Hepatita virala acuta. Simptome si evolutie.”

  1. Catalin says:

    Buna zuua,
    Analizele pe care le-am efectuat indica:AG ABS Pozitiv,Gpt valoare inregistrata 83(interval <50),AST34(interval <50).sideremie 247(interval 59-158).Credeti ca este o forba acuta sau cronica a hep B?exista forma acuta cu volorile transaminazelor mele?prezint cateva din simptomele formei acute:stare subfebrila,oboseala,senzatia de raceala,durere de oase si articulatii)mancarime piele,eruprie pe spate pe durata a 3 bai (am pus eruptia pe seama unui complex de vitamine pe care l-am luat si care continea si fier.cum ieseam din baie …cum disparea eruptia…Rog raspuns.sunt dispertat.nu am avut insa scaun deschis la culoare,icter sau urina inchisa

    ReplyReply
  2. DC says:

    @Catalin: Buna seara ! Hepatita virala acuta se manifesta prin cresterea marcata a AST si ALT , tipic > 400 UI/L. AgHBS sugereaza prezenta hepatitei virale B , forma cronica este indicata de IgG anti HBc; prezenta IgM anti HBc indica forma acuta. O hepatita cu o durata de peste 6 luni este in general considerata ca fiind cronica, desi acesta este un interval ales arbitrar. Nu stiu daca dvs vi s-au obtinut teste pentru determinarea acestor imunoglobuline. De asemenea nu stiu varsta dvs. Nu stiu daca sunteti deja luat in evidenta de catre un medic de specialitate. Dupa testele de laborator pe care le-ati efectuat deja se mai pot adauga autoanticorpii, alfa 1 antitripsina , nivelul ceruloplasminei (important in depistarea bolii Wilson la copiii si adultii tineri). Cresterea marcata a imunoglobulinelor serice indica prezenta hepatitei cronice autoimune. Daca intregul tablou serologic indica hepatita cronica atunci biopsia hepatica este necesara : in formele moderate cu arhitectura acinara normala si fibroza redusa sau absenta , rar evolutia bolii va fi spre o afectiune hepatica importanta clinic sau ciroza. De asemenea , biopsia este utilizata pentru stadializarea bolii. Pentru a evalua severitatea bolii se determina albumina serica si TP- insuficienta hepatica este sugerata prin scaderea albuminei serice sau prelungirea TP. Pacientii cu hepatita cronica B trebuie evaluati anual pentru cancer hepatocelular cu ajutorul ecografiei si masurarea alfa fetoproteinei.
    In speranta ca informatiile primite va vor fi de folos, va dorim multa sanatate !

    ReplyReply
  3. Catalin says:

    Buna ziua,
    Va multumesc mult ptr raspuns
    Varsta mea este de 40 de ani.Inca nu am facut IgM ul sau IgG .eu suspucioneaz o infectare cu acest virus pe 16 sept sau 28 oct cand am efectuat doua interventii stomato.Sincer sunt realmwnte socat de ceea ce am citit despre aceasta boala si nu imi explic c anume sunt eu pus in fata acestei situatii

    ReplyReply
  4. DC says:

    @Catalin: Vă înțeleg îngrijorarea și îmi pare rău că treceți prin aceasta situație. Este un păcat ceea ce s-a întâmplat; Dvs ați vizitat un nou cabinet stomatologic în acea perioada? Sper ca ati contactat deja un medic hepatolog. Centrul de hepatologie din cadrul institutului clinic fundeni din București este unul foarte bun , dar nu știu cât de aproape locuiți dumneavoastră sau de unde sunteți. Dacă va mai putem ajuta cu alte nelămuriri va suntem oricând la dispoziție. Multă sănătate și puterea de a trece si prin aceasta încercare.

    ReplyReply
  5. Catalin says:

    Da.am avut interventii pe 16 septembrie(descoperit implant si montat bont) si pe 28 oct.(montat coroana dentara)m-a nedumerit un pic faptl ca descoperirea implamtului a fost facuta in cabinet si nu in sala de chirurgie dar..deja era tardiv cand m-am gandit.nu stiam ce implica.am programare pe 23 ian la spit balcescu din pitesti

    ReplyReply

Scrie un comentariu

Powered by WordPress | PalmPreBlog.com has New Palm Pre Deals | Thanks to iFreeCellPhones.com Verizon Cell Phones, Free MMO and Fat burning furnace review
Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Read more:
Sarcina

Sarcina este starea fiziolo­gică a femeii ajunsă la maturi­tate sexuală, prin care trupul şi psihicul ei realizează armo­nia deplină, împlinirea...

Atorvastatin.Prospect.

Atorvastatin Pfizer 10 mg comprimate filmate - Atorvastatină Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe...

Antifolan.Prospect.

Antifolan 25 mg/ml soluţie injectabilă sau perfuzabilă - Metotrexat Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a...

Close
Copyright © 2017 | Medpont - Toate drepturile rezervate | Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.