ROLUL CALCIULUI IN ORGANISM

Organismul nostru contine aproximativ 1 200 g de calciu, din care 99% este stocat in oase si dinti. Procentul ramas (1 %, adica 10 – 12 g) este distribuit peste tot in corp, in fluxul sanguin si in lichidele din jurul celulelor. Cei mai multi dintre oameni sunt constienti ca este nevoie de calciu pentru oase puternice, dar putini isi dau seama ca suficient calciu este de asemenea necesar pentru o tensiune sanguina normala, pentru prevenirea cancerului si chiar pentru sanatatea cardiovasculara.
Functii si utilizari:
 
1.OASELE
Cea mai mare parte din atentia acordata calciului se datoreaza rolului sau in mentinerea oaselor puternice, sanatoase. Desi cea mai mare parte din calciul din organism se afla in oase, calciul indeplineste diverse functii vitale pretutindeni in organismul nostru. Astfel, oasele noastre sunt proiectate pentru a asigura mai mult decat un cadru rigid de baza pentru organism. Ele functioneaza si ca un fel de banca de unde organismul se poate aproviziona cu calciu, la nevoie, pentru alte scopuri. Acesta este un proces dinamic in desfasurare, in timpul caruia osul, care in ciuda faptului ca pare permanent, e un tesut viu si este continuu distrus si refacut. In acest proces, aproximativ 600 -700 mg de calciu se schimba zilnic in oasele unor adulti normali. In mod normal, daca exista suficient calciu absorbit prin regimul alimentar, nivelurile calciului din sange si oase raman in echilibru cu usoare fluctuatii, in orice caz, din punctul de vedere al organismului, este mult mai important sa asigure suficient calciu in sange, pentru a pastra un ritm regulat al inimii, decat sa mentina oasele puternice si solide.
Astfel, daca regimul alimentar este deficitar in calciu, organismul va alege intotdeauna sa mentina un anumit nivel al calciului in sange, prin extragerea lui din oase. Aceasta se realizeaza printr-un sistem complex, care implica hormoni, in special hormonul paratiroidian si vitamina D. Chiar daca exista suficient calciu in regimul alimentar, o lipsa a vitaminei D va afecta serios capacitatea organismului de a folosi acest mineral.
Mecanismul de supravietuire poate cauza unele probleme daca regimul alimentar este deficitar in calciu pentru o lunga perioada de timp. La un moment dat, se pierde mult calciu din oase incat apare osteoporoza (pierdere de masa osoasa sau oase casabile). Oasele devin poroase, fragile si atat de slabe, incat o persoana poate suferi o fractura intr-o activitate normala, cum ar fi un stranut, o intindere sau o imbratisare. Oasele coloanei vertebrale se pot compresa sau fractura, cauzand durere, pierderea greutatii si o postura cocosata.
Daca se pierde calciul din oasele maxilarelor, pot aparea boli periodontale.
 Fractura de sold este de asemenea un semn obisnuit de osteoporoza si o sursa majora de incapacitate in randul populatiei mai varstnice. Intr-adevar, osteoporoza apare in proportii epidemiologice, estimate la 15 – 20 milioane de americani. Femeile peste 55 de ani (postmenopauza) sunt in special supuse riscului, dar multi oameni mai tineri sau mai batrani sunt afectati in egala masura. Osteomalacia sau inmuierea oaselor e o alta problema obisnuita, care este cauzata de aportul inadecvat de calciu.
Parerea care castiga tot mai mult teren e ca osteoporoza nu este o boala care vine pe neasteptate la varsta mijlocie sau la cei in varsta. Multe studii au corelat regimurile alimentare indelungate cu un continut scazut de calciu, incepand probabil de la varsta de 30 de ani sau mai devreme, cu dezvoltarea osteoporozei si a bolilor periodontale. La copii, simptomul carentei de calciu este rahitismul, o boala in care oasele sunt prea slabe pentru a suporta greutatea unui copil, cu o deformare cu rezultate extrem de vizibile. Exista dovezi recente ca aportul suboptim de calciu in copilarie poate pregati pierderile osoase mai tarziu in viata, chiar daca nu exista probleme evidente in timpul copilariei.
Din cauza ca organismul da prioritate mentinerii nivelurilor normale ale calciului in sange, analizele de sange nu sunt mijloace eficiente pentru determinarea nivelurilor calciului atat in oase, cat si in regimul alimentar. Nivelul din sange poate fi perfect normal, in timp ce acela din oase este scazut. Semnele clinice ale pierderii de calciu din oase sunt atat de putin vizibile si in general ele nu apar inainte ca osteoporoza sa se instaleze.
Chiar razele X sunt incapabile sa le depisteze pana cand pierderile nu ajung la 30 – 40% din masa osoasa. O data ce osteoporoza este diagnosticata, ea poate fi in mod obisnuit incetinita sau oprita cu o terapie corespunzatoare, dar este foarte dificil sa se revina la starea initiala. Pentru acest motiv, cel mai bun lucru este prevenirea, iata de ce se recomanda ca suplimentarile cu calciu sa inceapa cat mai devreme posibil, de preferat pe la 20 de ani. Studiile arata ca atunci cand ne suplimentam regimurile alimentare cu 500 -1 500 mg calciu pe zi, se imbunatateste masa osoasa la persoanele de orice varsta, inclusiv la adolescenti, tineri, adulti, femeile in perioada postmenopauzala. Cand adaugam oligoelemente si vitamina D, in egala masura, studiile arata o reducere a riscului de fractura.
2.HIPERTENSIUNE
Studii recente arata ca incidenta ridicata a hipertensiunii in Statele Unite poate fi rezultatul unei doze scazute de calciu, combinata cu un consum ridicat de sodiu (sare). Intr-un studiu, 84 de barbati hipertensivi au fost tratati cu 1 000 mg de calciu, timp de opt saptamani. Douazeci si unu dintre ei (44%) au obtinut o reducere semnificativa terapeutica a tensiunii arteriale. In multe cazuri, rezultatul a fost similar sau superior celui determinat prin medicatia specifica hipertensiunii.
Intr-un alt studiu, femeile cu hipertensiune au primit fie 1 500 mg de calciu, fie medicatia pentru hipertensiune pe o perioada de patru ani. Crupul suplimentat cu calciu a inregistrat o scadere semnificativa a tensiunii sistolice sanguine. Grupul nesuplimentat a inregistrat o crestere a tensiunii, desi luau medicatia pentru hipertensiune.
Studiile au relevat de asemenea o corelare larga intre hipertensiunea inregistrata in timpul sarcinii si dozele scazute de calciu. In tarile unde se administreaza doze medii de calciu de 1 000 mg pe zi sau mai mult, hipertensiunea a aparut la mai putin de 1 – 200 femei insarcinate. In societatile in care dozele de calciu sunt sub 500 mg pe zi, incidenta hipertensiunii este de 10 – 20 de ori mai mare.
Suplimentarea cu calciu nu prezinta efectele secundare neplacute atat de des intalnite in cazul tratamentelor cu medicamente antihipertensive, precum impotenta, oboseala, intoleranta, crestere in greutate, confuzie, ameteala si dificultate in concentrare. Asa cum indica studiile, terapia cu calciu poate fi un mijloc eficace, fara medicamente, de tratare a hipertensiunii. Hipertensivii care sunt sensibili la sare par sa beneficieze cel mai mult.
2.CANCERUL DE COLON
Calciul ajuta la prevenirea cancerului de colon si exista unele dovezi in sprijinirea acestei afirmatii. Studiile epidemiologice au aratat ca riscul aparitiei cancerului de colon este mai scazut la persoanele care se expun mai mult la soare si consuma mai multe produse lactate. Mai multe studii sugereaza ca oamenii care au un regim alimentar tipic bogat in grasimi, pot fi protejati de cancerul de colon prin consumarea a 1 200 – 1 500 mg de calciu. Autorii au constatat ca, la 2-3 luni dupa ce a inceput suplimentarea, testele efectuate pe subiecti la nivelul mucoasei colonului au aratat ca numarul de celule cu crestere rapida asociate cu cancerul a scazut in mod semnificativ. Intr-un studiu olandez, cu peste 2 500 de persoane, aceia cu un procent mai scazut de calciu au prezentat un risc mai ridicat de a fi diagnosticati cu cancer colorectal si cu o rata mai mare de mortalitate din cauza acestei forme de cancer. Trebuie observat ca o sursa pentru calciul din produsele lactate – iaurtul – asigura organismului inca o forma de protectie. In combinatie cu calciul, iaurtul contine o bacterie prietenoasa (acidophilus), care inhiba efectele cunoscute ale substantelor cancerigene.
2.ALTE FUNCTII
In completarea functiilor deja discutate, dovezi recente demonstreaza ca suplimentarea cu calciu joaca un rol semnificativ in sanatatea cardiovasculara. In 2002, de exemplu, cercetatorii au studiat sute de femei care aveau 55 de ani sau peste si care erau de cel putin cinci ani la postmenopauza jumatate dintre aceste femei au primit suplimente de calciu de 1 000 mg pe zi, in completarea a 900 mg estimate ca fiind obtinute din alimentatie. Dupa un an, femeile suplimentate au prezentat o crestere a colesterolului HDL cu 7%. Acest lucru se traduce intr-o scadere cu 20 – 30% a evenimentelor cardiovasculare si este similar cu rezultatul obtinut prin folosirea medicamentelor de stabilizare, dar fara efectele secundare ale acestor medicamente. Femeile au mai prezentat si o scadere cu 6% a colesterolului LDL. Femeile care nu au primit suplimente nu au beneficiat de nici unul dintre aceste efecte. Totusi, de ce dam femeilor medicamente de stabilizare, cand calciul reuseste sa faca acelasi lucru si in plus aduce diferite binefaceri?
You can leave a response, or trackback from your own site.

Scrie un comentariu

Powered by WordPress | PalmPreBlog.com has New Palm Pre Deals | Thanks to iFreeCellPhones.com Verizon Cell Phones, Free MMO and Fat burning furnace review
Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Read more:
Examinarea nou-născutului

-trebuie să cuprindă: 1. măsurători somatice->talie,greutate,perimetre 2. palparea şi ascultarea craniului 3. examinarea atentă a ombilicului 4. articulaţia coxo-femurală 5. examenul regiunii perianale...

Pentoxifilin.Prospect.

PENTOXIFILIN.Prospect. Drajeuri, 100 mg Compoziţie Un drajeu conţine pentoxifilină 100 mg si excipienti: nucleu: amidon de porumb, lactoză monohidrat, povidonă...

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor. Boala Parkinson poate afecta...

Close
Copyright © 2017 | Medpont - Toate drepturile rezervate | Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.