ASPAVIM.Prospect.

ASPAVIM 36,2mg/11,8mg capsule – Potasiu / Magneziu
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect, deoarece el conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
Acest medicament este disponibil fără prescripţie medicală. Cu toate acestea, este necesar să utilizaţi
Aspavim cu atenţie, pentru a obţine cele mai bune rezultate.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Întrebaţi farmacistul dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii sau sfaturi.
- Trebuie să vă prezentaţi la medic dacă simptomele dumneavoastră se înrăutăţesc sau nu se îmbunătăţesc după 3 zile.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Aspavim şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizaţi Aspavim
3. Cum să utilizaţi Aspavim
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Aspavim
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE ASPAVIM ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ 
Substanţele active ale Aspavim capsule joacă un rol important în diferitele procese metabolice, în funcţionarea inimii, muşchilor şi nervilor. Medicamentul este indicat pentru tratamentul adjuvant al diferitelor boli cronice ale inimii (insuficienţă cardiacă, stări după infarct miocardic), al tulburărilor ritmului cardiac, respectiv pentru suplimentarea conţinutului alimentelor cu magneziu şi potasiu.
ASPAVIM.Prospect.

ASPAVIM.Prospect.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ASPAVIM 
Nu utilizaţi Aspavim
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la substanţele active sau la oricare dintre componentele medicamentului;
- dacă aveţi insuficienţă renală acută sau cronică
- dacă suferiţi de boala Addison (insuficienţă cronică a suprarenalei)
- dacă aveţi tulburări cardiace de conducere
- dacă aveţi tensiune arterială scăzută, sunteţi în şoc produs de probleme ale inimii
- dacă valoarea ionilor de magneziu şi potasiu în sânge este crescută
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Aspavim
- dacă suferiţi de boli care determină creşterea valorilor ionilor de potasiu în sânge, Aspavim poate fi utilizat numai sub supraveghere medicală;
- în cazul în care valorile calciului din sânge sunt scăzute, se recomandă, ca prima măsură, corectarea deficitului de magneziu, înainte de a începe utilizarea de calciu;
- în caz de infecţii urinare, acestea trebuie vindecate înainte de începerea tratamentului cu magneziu;
- dacă aveţi insuficienţă renală, medicul dumneavoastră vă va urmări periodic valorile potasiului şi magneziului din sânge;
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamente eliberate fără prescripţie medicală.
În special, informaţi-l pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist dacă utilizaţi:
 Magneziul, ferul, fluorurile şi tetraciclinele îşi influenţează reciproc absorbţia. De aceea, se recomandă administrarea acestora la intervale de 2-3 ore.
 Medicamentele care conţin fosfaţi sau săruri de calciu – inhibă absorbţia intestinală a magneziului.
 Diuretice care economisesc potasiu (medicamente pentru eliminarea apei) şi/sau a inhibitori ai ECA (medicamente folosite în hiper tensiune arterială ridicată) – cresc valorile potasiului şi magneziului în sânge.
 Anticolinergice (medicamente utilizate în tulburări ale stomacului) – scad motilitatea gastrointestinală.
 Chinidină şi alte antiaritmice de tip chinidinic – Aspavim poate determina creşterea concentraţiei plasmatice a chinidinei şi a riscului de efecte toxice, prin scăderea eliminării
renale a acesteia, datorită alcalinizării urinei.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Nu utilizaţi Aspavim dacă sunteţi gravidă.
Din cauza efectului magneziului de a relaxa musculatura uterină, Aspavim este contraindicat în timpul naşterii.
Dacă alăptaţi nu luaţi Aspavim.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Aspavim nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ASPAVIM 
Utilizaţi întotdeauna Aspavim exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă nu este indicat altfel, doza recomandată este de 1-2 capsule de 3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescută la 3 capsule de 3 ori pe zi.
Aciditatea gastrică poate afecta eficienţa tratamentului, de aceea se recomandă administrarea capsulelor după mese.
Dacă aţi utilizat mai mult decât trebuie din Aspavim, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră. Până în prezent nu au fost observate semne grave de intoxicaţie. În cazul în care doza a fost foarte mare creşte concentraţia de potasiu şi magneziu în sânge şi pot să apară simptomele datorate acesteia: greaţă, vărsături, scăderea tensiunii arteriale, somnolenţă, scăderea reflexelor, slăbiciunea muşchilor, bătăi lente şi neregulate ale inimii, comă cu deprimare respiratorie, oprirea inimii.
Dacă apar aceste manifestări, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Se recomandă oprirea tratamentului.
Dacă aţi uitat să utilizaţi Aspavim
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi alta, imediat ce v-aţi amintit. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE 
Ca toate medicamentele, Aspavim poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.  3
Pot să apară tulburări digestive: greaţă, diaree, dureri abdominale.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ASPAVIM 
Nu utilizaţi Aspavim după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25 °C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE 
Ce conţine Aspavim
- Substanţele active sunt aspartatul de potasiu hemihidrat şi aspartatul de magneziu tetrahidrat:
Fiecare capsulă conţine aspartat de potasiu hemihidrat 167 mg (echivalent cu 36,2 mg K+ ) şi aspartat de magneziu tetrahidrat 175 mg (echivalent cu 11,8 mg Mg2+).
- Celelalte componente sunt:
Conţinutul capsulei: amidon de porumb, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru.
Capacul capsulei: dioxid de titan (E171), Eritrozină FD&C Red 3 (E127), oxid roşu de fer E172),  gelatină.
Corpul capsulei: dioxid de titan (E171), gelatină.
Cum arată Aspavim şi conţinutul ambalajului
Aspavim se prezintă sub formă de capsule tari gelatinoase cu corp alb opac şi capac roşu opac, conţinând o pulbere omogenă de culoare albă.
Aspavim este ambalat în cutii cu 5 blistere a câte 10 capsule.

ASPATOFORT.Prospect.

ASPATOFORT – soluție injectabilă clorhidrat de piridoxină, acid D,L-aspartic
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agraveazǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În acest prospect găsiți:
1. Ce este Aspatofort şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizați Aspatofort
3. Cum să utilizați Aspatofort
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Aspatofort
6. Informații suplimentare
1. CE ESTE ASPATOFORT SI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Aspatofort conține 2 substanțe active : clorhidrat de piridoxină și scid D,L – aspartic. Aparține clasei de medicamente cunoscută sub numele de hepatoprotectoare.
Este recomandat în următoarele afecțiuni :
- Inflamația acută sau cronică a ficatului (hepatită acută, hepatită cronică),
- Stare generală foarte alterată datorată insuficienței ficatului (precomî hepatică),
- Screșterea azotului din sânge datorată disfucției ficatului,
- Alterarea funcției cerebrale de cauză hepatică (encefalopatia hepatică),
- Modificarea ficatului datorită consumului excesiv de alcool (ficatul gras alcoolic),
- Consumul cronic de alcool,
- Afectarea ficatului datorată administrării chimioterapiei și radioterapiei,
- Afectarea ficatului secundară administrării oricărui medicament toxic pentru ficat.
ASPATOFORT.Prospect.

ASPATOFORT.Prospect.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAȚI ASPATOFORT 
Nu utilizați Aspatofort
- dacă sunteți alergic (hipersensibil) la clorhidrat de piridoxină, acid D,L aspartic sau la oricare dintre celelalte componente ale Aspatofort ;
- dacă luați levodopa.
Aveți grijă deosebită când utilizați Aspatofort
- dacă vi se recomandă Aspatofort pe durate lungi de timp sau în doze mari – poate da dependență.
Folosirea altor medicamente
Vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați sau ați luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripție medicală. În special spuneți medicului dumneavoastră dacă luați :
- levodopa – Aspatofort îi scade mult eficiența ;
- nitrofurantoină,  2
- tiamină
- vitamina B1,
- vitamina B 12,
- cicloserină,
- eritromicină,
- neomicină,
- antibiotice din clasa tetraciclinelor,
- antibiotice din clasa penicilinelor,
- cloranfenicol,
- antibiotice din clasa sulfamidelor.
Sarcina și alăptarea
Experienţa clinică nu a evidenţiat până în prezent, efecte teratogene şi fetotoxice datorate Aspatofort. Produsul poate fi administrat în cursul sarcinii şi alăptării după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial la făt sau la sugar.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Pacienţii trebuie avertizaţi să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje, dacă pe durata tratamentului apare somnolenţă.
3. CUM SĂ UTILIZAȚI ASPATOFORT
Utilizați întotdeauna Aspatofort exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Doze
Doza recomandată este de 20 ml soluţie injectabilă (2 fiole) Aspatofort în 250 ml soluţie perfuzabilă glucoză 5%, de 1-2 ori pe zi, durata unei perfuzii fiind de 1 oră. Durata tratamentului este de 3 săptămâni. În coma hepatică se pot administra 40 – 80 ml soluţie injectabilă Aspatofort (4-8 fiole) pe zi, în 2-4 perfuzii.
Mod de administrare
Aspatofort se administrează pe cale parenterală, în perfuzii intravenoase.
Clorhidratul de piridoxină este incompatibil cu substanţe alcaline; la pH peste 5, soluţiile se colorează. Este inactivat de oxidanţi.
Dacă ați utilizat mai mult Aspatofort decât trebuie
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj cu Aspatofort.
În experimentele la animale, dozele foarte mari (3-4 g clorhidrat de piridoxină/kg) au determinat convulsii, deprimare respiratorie.
Dacă ați uitat să utilizați Aspatofort
Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACȚII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele Aspatofort poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea Aspatofort :
Rare (afectează mai puțin de 1 din 1000 utilizatori) :
- afectarea sensibilității (nevrită senzorială),
- somnolență,
- scăderea concentrației de acod folic din sânge.
Dacă vreuna dintre reacțiile adverse se agravează sau dacă observați orice reacție adversă nemenționată în acest prospect, vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ASPATOFORT 
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să eliminați medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAȚII SUPLIMENTARE 
Ce conține Aspatofort
- Substanțele active sunt : clorhidrat de piridoxină și acid D,L-aspartic. 10 ml (o fiolă) soluţie injectabilă conţin: clorhidrat de piridoxină 125 mg şi acid D,L-aspartic 250 mg.
- Celelalte componente sunt: hidroxid de sodiu, apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Aspatofort și conținutul ambalajului
Aspatofort se prezintă sub formă de soluție limopede, fără particule vizibile.
Cutie cu 10 fiole a câte 10 ml soluţie injectabilă.

Aspendos.Prospect.

Aspendos 100 mg comprimate – Modafinil
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Aspendos şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să luaţi Aspendos
3. Cum să luaţi Aspendos
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Aspendos
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE ASPENDOS ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ 
Substanţa activă conţinută în comprimatele Aspendos este modafinilul.
Aspendos poate fi utilizat de către adulţii care suferă de narcolepsie astfel încât să îi ajute să stea treji. Narcolepsia este o afecţiune care determină somnolenţă excesivă în timpul zilei şi o tendinţă de a adormi brusc în situaţii nepotrivite ( episoade bruşte de instalarea somnului). Modafinil poate îmbunătăţi narcolepsia dumneavoastră şi poate reduce probabilitatea de a avea atacuri de somn, dar pot exista totuşi alte modalităţi de care vă puteţi ajuta pentru a ameliora afecţiunea şi medicul dumneavoastră vă va sfătui
care sunt acestea.
Aspendos.Prospect.

Aspendos.Prospect.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI ASPENDOS 
NU luaţi Aspendos dacă
- sunteţi alergic (hipersensibil) la modafinil sau la oricare dintre celelalte componente ale acestor comprimate (vezi punctul 6. „Ce conţine Aspendos”).
- aveţi bătăi neregulate ale inimii.
- aveţi hipertensiune arterială necontrolată moderată până la severă.
Aveţi grijă deosebită când luaţi Aspendos dacă
- aveţi probleme cu inima sau tensiune arterială mare. Medicul dumneavoastră va trebui să verifice acestea periodic în timpul tratamentului cu Aspendos.
- aveţi sau aţi avut vreodată depresie, indispoziţie, teamă fără motiv, psihoză (pierderea contactului cu realitatea) sau manie (surescitare sau sentimentul de bucurie excesivă) sau
tulburare bipolară, deoarece Aspendos poate agrava afecţiunea dumneavoastră.
- aveţi probleme cu rinichii sau ficatul (pentru că va trebui să luaţi o doză mai mică).
- aveţi sau aţi avut probleme cu alcoolul etilic sau cu drogurile.
Copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Alte lucruri despre care trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul.
- Unele persoane au raportat că au gânduri de sinucidere sau agresivitate sau comportament agresiv în timpul tratamentului cu acest medicament. Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi că deveniţi deprimat, agresiv sau ostil faţă de alte persoane sau aveţi gânduri de sinucidere sau alte modificări ale comportamentului dumneavoastră (vezi punctul 4). Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, pe care să-l rugaţi să vă spună dacă observă semne că sunteţi deprimat sau alte modificări apărute în comportamentul dumneavoastră.
- Acest medicament poate da dependenţă dacă este utilizat timp îndelungat.
Dacă este necesar să luaţi acest medicament pentru o lungă perioadă de timp medicul dumneavoastră va verifica periodic dacă este în continuare cel mai bun medicament pentru
dumneavoastră.
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Aspendos poate influenţa acţiunea anumitor medicamente şi acestea pot influenţa modul în care funcţionează Aspendos; poate fi necesar ca medicul dumneavoastră sa modifice doza,. Acest lucru este deosebit de important dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente în acelaşi timp cu Aspendos:
- contraceptive hormonale (inclusiv contraceptive cu administrare orală, implanturi, dispozitive intrauterine (DIU) şi plasturi). Va trebui să luaţi în considerare alte metode de contracepţie în timpul tratamentului cu Aspendos, şi timp de două luni după oprirea tratamentului, deoarece Aspendos reduce eficacitatea contraceptivelor hormonale.
- omeprazol (pentru tratamentul refluxului acid, indigestie sau ulcer).
- medicamente antivirale utilizate pentru tratamentul infecţiei cu HIV (inhibitori de protează, de exemplu ritonavir sau indinavir).
- ciclosporină (utilizată pentru prevenirea respingerii de către organismul dumneavoastră a organului transplantat sau pentru tratamentul artrită sau psoriazis).
- medicamente pentru tratamentul epilepsiei (de exemplu carbamazepină, fenobarbital sau fenitoină).
- medicamente pentru tratamentul depresiei (de exemplu amitriptilină, citalopram sau fluoxetină) sau anxietăţii (de exemplu diazepam).
- medicamente pentru subţierea sângelui (de exemplu warfarină). Medicul dumneavoastră vă va monitoriza coagularea sângelui în timpul tratamentului.
- blocante ale canalelor de calciu sau beta-blocante pentru tratamentul hipertensiunii arteriale sau afecţiunilor inimii (de exemplu amlodipină, verapamil sau propranalol).
- statine pentru scăderea colesterolului (de exemplu atorvastatină sau simvastatină).
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă (sau credeţi că aţi putea fi gravidă), intenţionaţi să rămâneţi gravidă sau alăptaţi nu trebuie să luaţi Aspendos. Nu se cunoaşte dacă medicamentul poate face rău copilului dumneavoastră nenăscut.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră despre metodele de contracepţie care sunt potrivite pentru dumneavoastră în timp ce luaţi Aspendos (şi timp de două luni după oprirea tratamentului) şi dacă aveţi orice alte nelămuriri.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Aspendos poate provoca ameţeli sau vedere înceţoşată la 1 până la 10 persoane.
Dacă vă apar aceste reacţii adverse sau dacă constataţi că în timp ce luaţi acest medicament vă simţiţi în continuare foarte somnoros, nu încercaţi să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
Informaţii importante privind unele componente ale Aspendos
Aceste comprimate conţin lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ LUAŢI ASPENDOS 
Luaţi întotdeauna Aspendos exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu apă.
Adulţi
Doza uzuală este de 200 mg pe zi. Aceasta poate fi luată o dată pe zi (dimineaţa) sau divizată în două prize pe zi (100 mg dimineaţa şi 100 mg la prânz).
În unele cazuri medicul dumneavoastră poate decide să crească doza zilnică până la 400 mg.
Pacienţi vârstnici (peste 65 de ani)
Doza uzuală este de 100 mg pe zi. Aceasta poate fi luată o dată pe zi (dimineaţa) sau divizată în două prize pe zi (50 mg dimineaţa şi 50 mg la prânz).
Medicul dumneavoastră vă va creşte doza (până la maxim 400 mg pe zi) numai dacă nu aveţi vreo afecţiune a ficatului sau rinichilor.
Adulţi cu afecţiuni severe ale rinichior şi ficatului
Doza uzuală este de 100 mg pe zi.
Medicul dumneavoastră vă va revizui tratamentul periodic pentru a verifica dacă acesta este potrivit pentru dumneavoastră
Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Aspendos
Dacă luaţi prea multe comprimate, este posibil să apară greaţă, neliniştite, dezorientare, confuzie surescitare. De asemenea, pot sa apară dificultăţi la adormire, diaree, halucinaţii (perceperea unor lucruri care nu sunt reale), dureri toracice, modificări ale vitezei de bătăie a inimii sau o creştere a tensiunii arteriale.
Adresaţi-vă imediat unităţii de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital sau medicului dumneavoastră sau farmacistului.. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi orice comprimate rămase.
Dacă uitaţi să luaţi Aspendos
Dacă uitaţi să luaţi medicamentul, luaţi urmatoarea doză la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE 
Ca toate medicamentele, Aspendos poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Opriţi administrarea acestui medicament şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă:
• apar brusc dificultăţi la respiraţie sau respiraţie şuierătoare sau umflarea faţei, gurii sau gâtului.
• aţi observat apariţia unei erupţii pe piele sau senzaţiei de mâncărime (mai ales dacă aceasta afectează întregul corp). Erupţiile severe pot cauza apariţia de vezicule sau descuamare a pielii, ulceraţii la nivelul gurii, ochilor, nasului sau organelelor genitale. De asemenea, puteţi avea temperatură ridicată (febră) şi modificări ale analizelor de sânge.
• simţiţi o modificare a stării dumneavoastră de sănătate mintală şi a stării generale. Semnele pot include:
- modificări ale stării de dispoziţie sau gândire anormală,
- agresivitate sau ostilitate,
- pierderi de memorie şi confuzie
- bucurie excesivă,
- surescitare sau hiperactivitate,
- teamă fără motiv sau nervozitate,
- depresie, gânduri de sinucidere sau comportament de sinucidere,
- agitaţie sau o psihoză (pierderea contactului cu realitatea care poate include apariţia halucinaţiilor sau perceperea unor lucruri care nu sunt reale), senzaţie de detaşare de realitate sau amorţire sau tulburări de personalitate.
Alte reacţii adverse includ următoarele:
Reacţii adverse foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 din 10 persoane)
• Dureri de cap.
Reacţii adverse frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 persoane)
• Ameţeală.
• Somnolenţă, oboseală extremă sau dificultăţi la adormire (insomnie).
• Conştientizarea bătăilor inimii, care pot fi mai rapide decât în mod normal.
• Durere toracică
• Înroşirea feţei.
• Uscăciunea gurii.
• Pierderea poftei de mâncare, greaţă, dureri de stomac, indigestie, diaree sau constipaţie.
• Slăbiciune.
• Amorţeală sau furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor
• Vedere înceţoşată.
• Modificări ale rezultatelor analizelor de sânge care arată cum funcţionează ficatul dumneavoastră (valori crescute ale enzimelor hepatice).
Reacţii adverse mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 din 100 de persoane):
• Dureri de spate, dureri la nivelul cefei, dureri ale muşchilor, slăbiciune musculară, crampe musculare, dureri ale articulaţiilor, spasme sau tremurături
• Vertij (senzaţie de învârtire).
• Dificultate în efectuarea mişcărilor fine sau alte tulburări ale mişcărilor, tensiune musculară, tulburări de coordonare
• simptome de rinită alergică (febra fânului), inclusiv mâncărime la nivelul nasului/secreţii nazale sau lacrimare
• tuse, astm bronşic sau scurtarea respiraţiei.
• Erupţii pe piele, acnee sau mâncărimi ale pielii.
• Transpiraţii.
• Modificări ale tensiunii arteriale (mică sau mare), traseu ECG modificat şi bătăii neregulate, neobişnuit de lente ale inimii.
• Dificultate la înghiţire, umflarea limbii sau ulceraţii la nivelul gurii.
• Eliminare de gaze în exces, reflux acid (întoarcerea conţinutului stomacului), creşterea poftei de mâncare, modificări ale greutăţii, sete sau modificări ale gustului.
• Stare de rău (vărsături)
• Migrenă.
• Tulburări de vorbire.
• Diabet zaharat (creşterea concentraţiei de zahăr în sânge).
• Concentraţie crescută de colesterol în sânge.
• Umflarea mâinilor şi picioarelor.
• Somn întrerupt sau vise anormale,
• Pierderea apetitului sexual.
• Sângerări nazale, durere în gât sau căi nazale inflamate (sinuzită).
• Tulburări de vedere sau uscăciunea ochilor
• Modificări ale urinii sau urinare frecventă.
• Tulburări menstruale.
• Modificări ale rezultatelor analizelor de sânge care arată că numărul de globule albe din sângele dumneavoastră s-a schimbat.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ASPENDOS 
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30oC
Nu utilizaţi Aspendos după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister după “EXP:”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE 
Ce conţine Aspendos
- Substanţa activă este modafinil. Fiecare comprimat conţine modafinil 100 mg.
- Celelalte componente sunt: lactoză monohidrat, amidon de porumb, celuloză microcristalină, croscarmeloză sodică (E 468), silicat dealuminiu si magneziu, povidonă K 90 (E 1201), talc (E 553b) stearat de magneziu (E 572).
Cum arată Aspendos şi conţinutul ambalajului
Aspendos se prezintă sub formă de comprimat rotund, biconvex, de culoare albă.
Aspendos este ambalat în blistere din PVC/Aluminiu cu 20, 30, 60, 90 comprimate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

APO-go.Prospect.

APO-go 10 mg/ml soluţie injectabilă/perfuzabilă – Clorhidrat de apomorfină
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.
 Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
 Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, asistentei sau farmacistului.
 Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
 Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră, asistentei sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este APO-go fiole şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizaţi APO-go fiole
3. Cum să utilizaţi APO-go fiole
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează APO-go fiole
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE APO-go FIOLE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ 
Fiolele APO-go 10 mg/ml soluţie injectabilă/perfuzabilă conţin apomorfină. Soluţia care conţine apomorfină se injectează sub piele (subcutanat). Substanţa activă conţinută în APO-go 10 mg/ml soluţie injectabilă/perfuzabilă este clorhidratul de apomorfină. Fiecare mililitru de soluţie conţine 10 mg apomorfină.
Clorhidratul de apomorfină aparţine unui grup de medicamente cunoscute sub numele de agonişti de dopamină. APO-go fiole este utilizat pentru tratamentul bolii Parkinson. Apomorfina ajută la reducerea timpului petrecut în stare „off” sau de imobilitate la persoanele care au fost tratate anterior pentru boala Parkinson cu levodopa şi/sau alţi agonişti de dopamină. Medicul dumneavoastră sau asistenta vă va ajuta să recunoaşteţi semnele şi momentul când să utilizaţi medicamentul.
În pofida denumirii, apomorfina nu conţine morfină.
APO-go.Prospect

APO-go.Prospect

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI APO-go FIOLE 
Nu utilizaţi APO-go fiole
 dacă aveţi vârsta sub 18 ani
 dacă aveţi dificultăţi la respiraţie
 dacă aveţi demenţă sau boală Alzheimer
 dacă aveţi o boală mintală cu simptome cum sunt halucinaţiile, iluziile, tulburările de gândire, pierderea contactului cu realitatea
 dacă aveţi probleme cu ficatul 2
 dacă aveţi diskinezie (mişcări involuntare) severă sau distonie (incapacitate de a efectua mişcări) severă, în pofida tratamentului cu levodopa
 dacă sunteţi alergic la apomorfină sau la oricare dintre celelalte componente ale APO-go fiole (pentru celelalte componente, vezi pct. 6)
 dacă dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră sunteţi cunoscuţi ca având anomalia prezentă pe electrocardiogramă (ECG) numită „sindrom de QT prelungit”. Spuneţi medicului dumneavoastră.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi APO-go fiole
Vă rugăm să informaţi medicul dumneavoastră, asistenta sau farmacistul:
 dacă aveţi probleme cu rinichii
 dacă aveţi probleme cu plămânii
 dacă probleme cu inima
 dacă aveţi tensiune arterială mică sau aveţi o senzaţie de ameţeală şi leşin atunci când staţi în picioare
 dacă luaţi orice fel de medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale mari
 dacă vărsaţi sau aveţi greaţă
 dacă aveţi anumite probleme psihice cum sunt halucinaţiile şi starea de confuzie, determinate de boala Parkinson
 dacă sunteţi în vârstă sau aveţi o stare generală debilă
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua acest medicament dacă: utilizaţi medicamente despre care se ştie că afectează modul în care vă bate inima. Acestea includ medicamente utilizate pentru problemele ritmului bătăilor inimii (cum sunt chinidina şi amiodarona), pentru depresie (incluzând antidepresivele triciclice cum sunt amitriptilina şi imipramina) şi pentru infecţii bacteriene (antibiotice macrolidice cum sunt eritromicina, azitromicina şi claritromicina) şi domperidonă.
Utilizarea altor medicamente
Dacă utilizaţi APO-go fiole împreună cu alte medicamente, efectul acestor medicamente ar putea fi influenţat. Acest lucru este valabil în special pentru:
- Medicamente cum este clozapina, destinate tratării unor tulburări psihice
- Medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale
- Alte medicamente pentru tratarea bolii Parkinson
Medicul dumneavoastră vă va spune dacă este nevoie să modificaţi doza de apomorfină sau dozele altor medicamente pe care le luaţi.
Dacă luaţi levodopa (un alt medicament pentru tratarea bolii Parkinson) împreună cu apomorfină, medicul dumneavoastră trebuie să vă facă cu regularitate teste de sânge.
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Utilizarea APO-go fiole cu alimente şi băuturi
Alimentele şi băuturile nu influenţează acţiunea APO-go fiole.
Sarcina şi alăptarea
APO-go fiole nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta înainte de a utiliza APO-go fiole dacă sunteţi gravidă, credeţi că sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Nu se cunoaşte dacă APO-go fiole trece în laptele matern. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi. Medicul dumneavoastră vă va spune dacă trebuie să continuaţi/să întrerupeţi alăptarea sau să continuaţi/să întrerupeţi administrarea acestui medicament.Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a utiliza orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
APO-go fiole poate cauza somnolenţă şi o dorinţă puternică de a dormi. Dacă APO-go fiole vă afectează în acest fel, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje sau scule.
Informaţii privind componentele APO-go fiole
APO-go fiole conţine metabisulfit de sodiu care, rareori, poate cauza o reacţie alergică severă cu simptome cum sunt erupţiile sau mâncărimile pe piele, respiraţia dificilă, aspectul pufos al pleoapelor, feţei sau buzelor, umflarea sau înroşirea limbii. Dacă aveţi aceste reacţii adverse, mergeţi imediat la secţia de urgenţe a celui mai apropiat spital.
APO-go fiole conţine sodiu într-o cantitate mai mică de 1 mmol (23 mg) per 10 ml, prin urmare este, în principiu, lipsit de sodiu.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI APO-go FIOLE 
Utilizaţi întotdeauna APO-go fiole exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră, cu asistenta sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tratamentul cu domperidonă trebuie luat cu cel puţin 2 zile înainte de începerea administrării APO-go fiole, pentru a evita apariţia vărsăturilor sau greţei.
Nu utilizaţi APO-go fiole dacă:
 soluţia s-a colorat în verde
 soluţia este tulbure sau puteţi vedea particule în ea
Unde se injectează APO-go fiole
 injectaţi APO-go fiole într-o zonă sub piele (subcutanat), după cum v-a arătat medicul dumneavoastră sau asistenta
 nu injectaţi APO-go fiole într-o venă
Cât de mult trebuie să utilizaţi
Cantitatea de APO-go fiole pe care trebuie să o utilizaţi şi numărul de injecţii necesare în fiecare zi depind de necesităţile dumneavoastră personale. Medicul dumneavoastră va discuta aceste lucruri cu dumneavoastră şi vă va spune ce cantitate de medicament trebuie să vă injectaţi şi cât de des.
Cantitatea optimă va fi determinată cu ocazia vizitei dumneavoastră la clinica de specialitate.
 Doza zilnică uzuală este cuprinsă între 3 mg şi 30 mg.
 Este posibil să aveţi nevoie de până la 100 mg pe zi.
 De obicei, veţi avea nevoie de 1 până la 10 injecţii în fiecare zi
 Cantitatea administrată per fiecare injecţie nu trebuie să fie mai mare de 10 mg.
Dacă simptomele dumneavoastră nu sunt suficient controlate prin administrarea de injecţii separate sau dacă ajungeţi la concluzia că aveţi nevoie de mai mult de 10 injecţii pe zi, este posibil să aveţi nevoie de o perfuzie continuă cu apomorfină. Medicul dumneavoastră sau asistenta va decide dacă aveţi nevoie de aşa ceva. Pentru o perfuzie continuă:
 Doza uzuală este cuprinsă între 1 mg şi 4 mg pe oră.
 De obicei, perfuzia vă este administrată când sunteţi treaz şi este oprită înainte de a vă culca.
 Locul de administrare a perfuziei trebuie să fie schimbat la fiecare 12 ore.
Medicul dumneavoastră va decide ce minipompă şi/sau injectomat trebuie să folosiţi. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră, cu asistenta sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
De ce aveţi nevoie pentru a injecta APO-go fiole Pentru o injecţie, veţi avea nevoie de:
 o seringă cu ac
 un recipient numit container pentru obiecte ascuţite, pentru a elimina în siguranţă acele şi fiolele din sticlă utilizate. Aceste containere le puteţi găsi la medicul dumneavoastră sau la farmacist. Alternativ, puteţi utiliza un alt container adecvat, de exemplu un borcan de cafea gol.
Cum să deschideţi APO-go fiole
Există 2 tipuri diferite de fiole
1) Fiole cu un singur punct (spot):
- Localizaţi punctul, aflat chiar deasupra marcajului scurt de pe partea subţire a gâtului fiolei. Acest marcaj reprezintă punctul de rupere al fiolei.
- Ţineţi partea de jos a fiolei cu o mână.
- Acoperiţi punctul cu degetul mare şi folosiţi degetul arătător pentru a apuca gâtul fiolei, după cum este prezentat în figură.
- Cu degetul mare care acoperă punctul, aplicaţi presiune către înapoi.
- Eliminaţi cu grijă vârful fiolei în recipientul pentru obiecte ascuţite.
2) Fiole cu inel/inele complet(e):
- Localizaţi inelul/inelele de pe partea cea mai subţire a gâtului fiolei. Acest marcaj reprezintă punctul de rupere al fiolei.
- Ţineţi partea de jos a fiolei cu o mână.
- Apucaţi gâtul fiolei chiar deasupra inelului, după cum este prezentat în figură.
- Aplicaţi presiune către înapoi. Vârful fiolei se va rupe.
- Eliminaţi cu grijă vârful fiolei în recipientul pentru obiecte ascuţite.
De unică folosinţă. După ce aţi deschis fiola, folosiţi-o imediat. Eliminaţi orice cantitate de soluţie rămasă neutilizată.
Injectarea APO-go fiole
 Ataşaţi în mod ferm acul la capătul seringii.
 Extrageţi volumul necesar pentru doza dumneavoastră, după cum v-a recomandat medicul dumneavoastră sau asistenta.
 Este posibil să fie nevoie să diluaţi APO-go fiole înainte de utilizare. Medicul dumneavoastră sau asistenta vă va spune dacă este nevoie să faceţi acest lucru şi cum anume să îl faceţi.
 Injectaţi medicamentul într-o zonă sub piele (subcutanat), după cum v-a arătat medicul dumneavoastră sau asistenta.
 Eliminaţi seringile, acele şi fiolele utilizate într-un container pentru obiecte ascuţite (pe care l-aţi luat de la medicul dumneavoastră sau de la farmacist) sau într-un alt container adecvat, de exemplu un borcan de cafea gol.
 Aveţi grijă să nu împrăştiaţi soluţie pe haine sau pe covor, întrucât acestea se pot păta în verde.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei.
Dacă utilizaţi mai mult APO-go fiole decât trebuie
 Spuneţi medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital
 Puteţi avea o încetinire a ritmului bătăilor inimii, stare marcată de rău, somnolenţă excesivă şi/sau dificultăţi la respiraţie, De asemenea, este posibil să aveţi o senzaţie de leşin sau de ameţeală, în special atunci când vă ridicaţi în picioare, din cauza tensiunii arteriale mici. Întinzându-vă în poziţie culcat şi ridicându-vă picioarele, vă veţi putea simţi mai bine.
Dacă uitaţi să utilizaţi APO-go fiole
Luaţi doza următoare, după cum este necesar. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa o doză uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi APO-go fiole
Nu încetaţi utilizarea APO-go fiole fără să discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, asistentei sau farmacistului.
 4. REACŢII ADVERSE POSIBILE 
Ca toate medicamentele, APO-go fiole poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă aveţi o reacţie alergică, încetaţi să utilizaţi APO-go fiole şi contactaţi imediat medicul dumneavoastră sau cel mai apropiat serviciu de urgenţă. Semnele unei reacţii alergice pot include:
 erupţie trecătoare pe piele
 dificultăţi la respiraţie
 umflare a feţei, buzelor, gâtului sau limbii
Uneori, APO-go fiole poate cauza următoarele:
Reacţii adverse foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori):
 umflături sub piele la locul de injectare, care sunt dureroase, supărătoare şi pot prezenta înroşire şi mâncărime. Pentru a evita să aveţi asemenea umflături, este recomandabil să schimbaţi locul de injectare de fiecare dată când introduceţi acul.
Reacţii adverse frecvente (afectează mai puţin de 1 din 10 utilizatori):
 greaţă sau vărsături, în special la începerea tratamentului cu APO-go fiole. Dacă luaţi domperidonă şi vă simţiţi rău în continuare sau dacă nu luaţi domperidonă şi vă simţiţi rău, spuneţi cât mai curând posibil medicului dumneavoastră sau asistentei.
 stare de oboseală sau somnolenţă excesivă
 confuzie sau halucinaţii
 căscat
 stare de ameţeală sau dezorientare atunci când vă ridicaţi în picioare
Reacţii adverse mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 din 100 de utilizatori):
 accentuare a mişcărilor involuntare sau a tremurăturilor în timpul perioadelor „on”
 anemie hemolitică, o dezintegrare anormală a celulelor roşii sanguine în vasele de sânge sau în alt loc din organism. Aceasta este o reacţie adversă mai puţin frecventă care poate apărea la pacienţii ce iau, în acelaşi timp, şi levodopa.
 erupţie trecătoare pe piele
 dificultăţi la respiraţie
 ulceraţie la locul de injectare
 scădere a numărului de celule roşii din sânge, ceea ce poate provoca un aspect palid-gălbui al pielii şi stare de slăbiciune sau senzaţie de lipsă de aer
 scădere a numărului de plachete din sânge, ceea ce creşte riscul de sângerare sau învineţire
Reacţii adverse rare (afectează mai puţin de 1 din 1000 de utilizatori)
 o recţie alergică
 eozinofilie, un număr anormal de mare de celule albe în sânge sau în ţesuturile corpului
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile):
 dependenţă patologică de jocurile de noroc (incapacitate a de a rezista impulsurilor de a juca jocuri de noroc în pofida consecinţelor severe, în plan personal sau familial)
 creştere a apetitului sexual
 hipersexualitate (modificare a interesului sexual şi un comportament care creează probleme
semnificative pacientului şi altor persoane)
 umflare a labelor picioarelor, picioarelor sau degetelor
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră, asistentei sau
farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ APO-go fiole 
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.
Nu utilizaţi APO-go fiole după data de expirare înscrisă pe cutie. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
De unică folosinţă. După ce aţi deschis fiola, folosiţi-o imediat.
A nu se utiliza dacă soluţia a devenit de culoare verde. Medicamentul trebuie utilizat numai dacă soluţia este limpede şi incoloră.
Seringile, acele şi fiolele utilizate trebuie eliminate într-un container pentru obiecte ascuţite sau un alt container adecvat, de exemplu un borcan de cafea gol. Când containerul dumneavoastră pentru obiecte ascuţite se umple, vă rugăm să i-l daţi medicului dumneavoastră sau farmacistului, pentru a-l elimina în condiţii de siguranţă.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Ce conţine APO-go fiole
Substanţa activă este clorhidratul de apomorfină. Fiecare mililitru de soluţie APO-go fiole conţine clorhidrat de apomorfină 10 mg.
APO-go fiole este disponibil fie în fiole a 2 ml conţinând clorhidrat de apomorfină 20 mg, fie în fiole a 5ml conţinând clorhidrat de apomorfină 50 mg.
De asemenea, APO-go fiole conţine:
 Metabisulfit de sodiu (E 223)
 Acid clorhidric (sau hidroxid de sodiu)
 Apă pentru preparate injectabile
Vezi pct. 2: „Informaţii privind componentele APO-go” cu privire la metabisulfitul de sodiu.
Cum arată APO-go fiole şi conţinutul ambalajului
APO-go fiole este o soluţie injectabilă sau perfuzabilă. Soluţia este limpede şi incoloră.
Fiole de sticlă care conţin 2 ml soluţie injectabilă sau perfuzabilă, în ambalaje cu 5 fiole.
Fiole de sticlă care conţin 5 ml soluţie injectabilă sau perfuzabilă, în ambalaje cu 5 fiole.
Fiolele se află într-o tavă de plastic, amplasată într-o cutie de carton.
Există două tipuri de fiole:
O fiolă cu o pată colorată (parţial marcată)
O fiolă cu un inel în jurul părţii celei mai subţiri a colului (total marcată)
În unele zone sunt disponibile pachete cu 25 sau 50 de fiole.
Pachetul cu 25 de fiole conţine 5 cutii, fiecare cu câte 5 fiole.
Pachetul cu 50 de fiole conţine 10 cutii, fiecare cu câte 5 fiole.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

APAP.Prospect.

APAP 500 mg/65 mg, comprimate filmate – Paracetamol/cafeină
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect, deoarece el conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
Acest medicament este disponibil fără prescripţie medicală. Cu toate acestea, este necesar să luaţi APAP 500 mg/65 mg comprimate, cu atenţie, pentru a obţine cele mai bune rezultate.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Întrebaţi farmacistul dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii sau sfaturi.
- Trebuie să vă prezentaţi la medic dacă simptomele dumneavoastră se înrăutăţesc sau nu se îmbunătăţesc după 5 zile în cazul durerilor şi 3 zile în cazul febrei.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este APAP 500 mg/65 mg şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizaţi APAP 500 mg/65 mg
3. Cum să utilizaţi APAP 500 mg/65 mg
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează APAP 500 mg/65 mg
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE APAP 500 mg/65 mg ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ 
 
APAP 500 mg/65 mg este indicat pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată al durerilor de intensitate uşoară până la moderată, cu diferite localizări: dureri de cap, dureri de dinţi, dureri musculare, dureri articulare, dureri menstruale şi tratamentul stărilor febrile.
Apap.Prospect.

Apap.Prospect.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI APAP 500 mg/65 mg 
Nu utilizaţi APAP 500 mg/65 mg
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la paracetamol, cafeină sau la oricare dintre celelalte componente ale APAP 500 mg/65 mg,
- dacă aveţi probleme severe ale ficatului (insuficienţă hepatocelulară),
- dacă ştiţi că aveţi deficit de enzimă glucozo-6-fosfat dehidrogenază,
- la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi APAP 500 mg/65 mg
A nu se depăşi doza recomandată.
Legate de paracetamol
Dozele trebuie reduse sau intervalele dintre doze trebuie prelungite în cazurile de mai jos:
– tulburări ale funcţiei hepatice (de exemplu boli hepatice cronice, consum de alcool etilic pe termen lung). La pacienţii cu sindrom Gilbert în anumite situaţii poate apărea scăderea metabolizării paracetamolului. În astfel de cazuri, doza trebuie redusă.
– tulburări ale funcţiei renale şi la pacienţii dializaţi.
Când este necesar tratamentul pe termen lung, trebuie monitorizate enzimele hepatice. În studiile la animale, dozele mari de paracetamol au dus la atrofie testiculară şi inhibarea
spermatogenezei. Prin urmare, trebuie analizată oportunitatea tratamentului cu APAP 500 mg/65 mg la bărbaţii care urmează tratament pentru fertilitate scăzută. În cazul utilizării pe termen lung a dozelor mari de paracetamol, care nu respectă recomandările, au fost raportate cazuri de cefalee, care nu trebuie tratate prin mărirea dozei de medicament. În aceste cazuri, se impune întreruperea tratamentului. Pacienţii trebuie avertizaţi să nu utilizeze concomitent alte medicamente pe bază de paracetamol.
Legate de cafeină
Datorită prezenţei cafeinei, medicamentul se va utiliza cu prudenţă la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, aritmii). Deoarece cafeina poate determina insomnie, nelinişte, anxietate, nu se recomandă administrarea medicamentului spre sfârşitul zilei. Consumul de cantităţi excesive de cafea sau ceai împreună cu utilizarea comprimatelor poate provoca senzaţia de tensiune şi iritare.
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Legate de paracetamol
În cazul utilizării concomitente cu alte medicamente şi substanţe care determină deprimarea activităţii sistemului nervos central (de exemplu sedative sau hipnotice, antihistaminice cu efect sedativ, neuroleptice, antidepresive cu efect sedativ, alcool etilic), a fost raportată potenţarea efectului sedativ şi deprimarea funcţiei respiratorii.
În cazul utilizării concomitente cu medicamente cu efect inductor asupra enzimelor hepatice, de exemplu anumite hipnotice, antiepileptice (printre altele glutetimidă, fenobarbital, fenitoină, carbamazepină), rifampicină, doze terapeutice de paracetamol, pot determina tulburări hepatice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru abuzul de alcool etilic.
Paracetamolul creşte timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a cloramfenicolului. În cazul administrării cronice concomitente de warfarină sau de derivaţi de cumarină cu paracetamol în doze mari (peste 2 g pe zi), a fost raportată o creştere a efectului anticoagulant, cu manifestări hemoragice. Prin urmare, este de preferat să se monitorizeze mai frecvent timpul de protrombină în cazul tratamentului concomitent. În cazul utilizării concomitente de medicamente care conduc la încetinirea evacuării gastrice, de exemplu propantelină, absorbţia poate fi încetinită şi debutul efectului paracetamolului poate fi întârziat. În cazul administrării concomitente de paracetamol cu lamotrigină, s-a raportat reducerea eficacităţii lamotriginei, datorită creşterii clearance-ului său hepatic. Contraceptivele orale pot creşte clearance-ul paracetamolului. Viteza de absorbţie a paracetamolului poate fi crescută de metoclopramidă sau domperidonă şi poate fi redusă de colestiramină. În cazul utilizării concomitente a paracetamolului şi zidovudinei a fost raportată o accentuare a tendinţei de apariţie a neutropeniei şi hepatotoxicităţii. Prin urmare, acest medicament trebuie utilizat concomitent cu zidovudina numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu. Administrarea concomitentă pe termen lung de paracetamol şi AINS (în principal acid acetilsalicilic) în doze mari creşte riscul de nefropatie analgezică şi de alte reacţii adverse renale. Asocierea paracetamol-salicilaţi trebuie administrată pe termen scurt; diflunisalul creşte cu 50% concentraţia plasmatică a paracetamolului şi măreşte astfel riscul hepatotoxicităţii acestuia. Pot să apară valori fals scăzute ale glicemiei determinate prin metoda oxidaze/peroxidaze sau o creştere falsă a valorilor serice ale acidului uric determinat prin testul fosfotungstic. Creşterile timpului de protrombină şi ale valorilor serice ale bilirubinei, lactatdehidrogenazei şi transaminazelor serice evidenţiază afectarea toxică hepatică.
Legate de cafeină
Cafeina este un antagonist al multor sedative, cum sunt barbituricele sau antihistaminicele. Cafeina agravează tahicardia determinată de către simpatomimetice, tiroxină etc. Pentru medicamentele cu o gamă largă de acţiuni (de exemplu benzodiazepinele), interacţiunile se pot manifesta sub diferite forme şi nu pot fi prevăzute. Contraceptivele orale, cimetidina şi disulfiramul întârzie metabolizarea cafeinei, iar barbituricele şi fumatul o accelerează. Cafeina diminuează potenţialul de producere a dependenţei al unor substanţe precum efedrina. Administrarea concomitentă al unor inhibitori ai girazei poate prelungi perioada de eliminare a cafeinei şi a metabolitului său paraxantina. Enoxacina determină creşteri importante ale concentraţiilor plasmatice ale cafeinei în organism, datorită diminuării metabolismului hepatic al cafeinei, putând duce la agitaţii şi halucinaţii. De asemenea, ciprofloxacina şi norfloxacina determină creşteri importante ale concentraţiilor plasmatice ale cafeinei în organism datorită diminuării metabolismului hepatic al cafeinei. Cafeina potenţează efectul antimigrenos al ergotaminei favorizându-i absorbţia intestinală.
Utilizarea APAP 500 mg/65 mg cu alimente şi băuturi
Deoarece medicamentul conţine paracetamol, în timpul tratamentului nu se recomandă ingestia băuturilor alcoolice.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
La doze terapeutice, pe termen scurt, medicamentul poate fi administrat în cursul sarcinii, însă administrarea se va face numai după evaluarea beneficiului terapeutic matern în raport cu riscul potenţial la făt.
Paracetamolul traversează placenta şi se excretă în laptele matern în proporţie de 1–2% din doza administrată. Se recomandă prudenţă în administrarea paracetamolului în timpul alăptării. Cafeina se excretă în laptele matern. Au fost raportate cazuri de iritabilitate şi tulburări de somn la sugari. Prin urmare, se recomandă să se administreaze medicamentul imediat după alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Medicamentul nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI APAP 500 mg/65 mg 
Pentru administrare orală.
Adulţi (inclusiv vârstnici) şi adolescenţi cu vârsta peste 16 ani Doza recomandată este de 1-2 comprimate filmate, la intervale de 4 ore, administrate la nevoie. Nu se
recomandă administrarea la intervale mai mici de 4 ore. Doza maximă de paracetamol pe priză este de 1 g (2 comprimate filmate), iar doza zilnică maximă de paracetamol este de 4 g (8 comprimate filmate).
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani
Medicamentul nu este recomandat copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani.
Insuficienţa renală
În caz de insuficienţă renală cu clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml/min, intervalul între două doze trebuie să fie de cel puţin 8 ore.
Se recomandă administrarea medicamentului cu o cantitate suficientă de lichid (aproximativ 200 ml la adult, dacă este posibil).
Dacă simptomele persistă mai mult de 5 zile în cazul durerilor şi 3 zile în cazul febrei, este necesară reevaluarea diagnosticului şi tratamentului.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din APAP 500 mg/65 mg Dacă utilizaţi mai mult APAP 500 mg/65 mg decât ar fi trebuit, trebuie să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră sau să mergeţi la camera de gardă a celui mai apropiat spital. Este important să-i spuneţi medicului, chiar dacă vă simţiţi bine. Dacă o persoană a luat prea mult
paracetamol, există riscul de afectare hepatică gravă întârziată.
Dacă uitaţi să utilizaţi APAP 500 mg/65 mg
Luaţi doza de îndată ce vă amintiţi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE 
Ca toate medicamentele, APAP 500 mg/65 mg poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele.
Legate de paracetamol
Pot să apară, rar, reacţii de hipersensibilitate (erupţie cutanată tranzitorie, parestezie, prurit), trombocitopenie (în general asimptomatică, rar sângerări sau hematoame, scaune negre şi moi, sânge în urină şi fecale, pete roşii pe tegumente), agranulocitoză (faringită şi febră, neaşteptat), dermatită, afectare hepatică (icter conjunctival sau tegumentar), colică renală (algie lombară puternică apărută brusc), insuficienţă renală (oligo-anurie).
La doze mari şi tratament prelungit paracetamolul poate produce afectarea funcţiei renale până la insuficienţă renală cronică (nefropatie caracteristică analgezicelor), în special la persoane cu afectare renală preexistentă.
S-au raportat, în mod excepţional, cazuri de leucopenie şi pancitopenie.
Legate de cafeină
La doze mari pot să apară insomnie, nelinişte, palpitaţii, tremor şi disconfort epigastric.
Atenţie
Pacientul trebuie avertizat să întrerupă administrarea medicamentului la primele semne de reacţii de hipersensibilitate, cutanate sau reacţii adverse hepatice şi să se prezinte imediat la medic.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
 5. CUM SE PĂSTREAZĂ APAP 500 mg/65 mg 
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Nu utilizaţi APAP 500 mg/65 mg după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Ce conţine APAP 500 mg/65 mg
- Substanţele active sunt paracetamol şi cafeină. Fiecare comprimat filmat conţine paracetamol 500 mg şi cafeină 65 mg.
- Celelalte componente sunt: povidonă, amidon de porumb, metilceluloză, talc, stearat de calciu (nucleu)şi hipromeloză 5 cP, hipromeloză 15 cP, macrogol (film).
Cum arată APAP 500 mg/65 mg şi conţinutul ambalajului
Comprimate în formă de capsulă, de culoare albă.
Mărimea ambalajului:
Cutie cu un blister din Al/PVC a 6 comprimate filmate
Cutie cu un blister din Al/PVC a 10 comprimate filmate
Cutie cu un blister din Al/PVC a 12 comprimate filmate
Cutie cu 2 blistere din Al/PVC a câte 12 comprimate filmate
Cutie cu 4 blistere din Al/PVC a câte 6 comprimate filmate
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Antispasmin.Prospect.

Antispasmin 40 mg comprimate – Clorhidrat de drotaverină
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect, deoarece el conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
Acest medicament este disponibil fără prescripţie medicală. Cu toate acestea, este necesar să utilizaţi Antispasmin cu atenţie, pentru a obţine cele mai bune rezultate.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Întrebaţi farmacistul dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii sau sfaturi.
- Trebuie să vă prezentaţi la medic dacă simptomele dumneavoastră se înrăutăţesc sau nu se îmbunătăţesc după 3 zile.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Antispasmin şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizaţi Antispasmin
3. Cum să utilizaţi Antispasmin
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Antispasmin
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE ANTISPASMIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ 
Antispasmin este indicat utilizării la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 6 ani.
Antispasmin este un medicament antispastic.
Antispasmin este utilizat pentru reducerea durerilor provocate de diverse colici (biliare, renale, vezicale, dureri din timpul ciclului menstrual, spasme uterine), ca antispastic în diverse afecţiuni digestive (ulcer la nivelul stomacului, gastrită, enterită, spasme ale cardiei şi pilorului, sindromul colonului iritabil, colită spastică însoţită de constipaţie, balonare), dureri de cap cu senzaţie de tensiune intracraniană.
Antispasmin.Prospect.

Antispasmin.Prospect.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ANTISPASMIN 
Nu utilizaţi Antispasmin
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidrat de drotaverină sau la oricare dintre celelalte componente ale Antispasmin;
- dacă aveţi afecţiuni grave ale ficatului, rinichiului sau la nivelul inimii.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Antispasmin
- dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi porfirie;
- dacă aveţi tensiune arterială mică;
- dacă utilizaţi Antispasmin timp îndelungat (medicul dumneavoastră vă poate indica evaluarea funcţiei hepatice).
Antispasmin nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 6 ani, deoarece nu sunt disponibile date privind siguranţa şi eficacitatea la această grupă de vârstă.
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Dacă utilizaţi Antispasmin împreună cu alte medicamente, îşi pot modifica reciproc modul lor de acţiune.
Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă utilizaţi levodopa, înainte de a începe tratamentul cu Antispasmin.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Utilizarea Antispasmin în timpul sarcinii necesită prudenţă.
Nu se recomandă administrarea Antispasmin în timpul alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Dacă în timpul tratamentului cu Antispasmin prezentaţi senzaţia de lipsă de echilibru în spaţiu a corpului sau de învârtire a obiectelor din jur, este necesar să evitaţi activităţile potenţial periculoase, conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor.
Informaţii importante privind unele componente ale Antispasmin
Antispasmin conţine lactoză monohidrat. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ANTISPASMIN
Acest medicament se eliberează fără prescripţie medicală. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi, adolescenţi
Doza recomandată este de 120-240 mg clorhidrat de drotaverină pe zi (3-6 comprimate Antispasmin pe
zi), fracţionat în 2-3 prize.
Copii cu vârsta peste 6 ani
Doza recomandată este de 80-200 mg clorhidrat de drotaverină pe zi (2-5 comprimate Antispasmin pe zi), fracţionat în 2-5 prize.
Trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră dacă după 3 zile de tratament simptomele dumneavoastră nu se ameliorează.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Deoarece nu sunt disponibile date privind siguranţa şi eficacitatea administrării, Antispasmin nu este indicat la acest grup de vârstă.
Dacă aţi utilizat din Antispasmin mai mult decât trebuie
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la departamentul de urgenţe al celui mai apropiat spital dacă aţi utilizat mai multe comprimate de Antispasmin decât trebuie.
Dacă aţi uitat să utilizaţi Antispasmin
Daca aţi uitat să utilizaţi o doză, luaţi medicamentul imediat ce vă amintiţi. Totuşi, dacă este timpul pentru următoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Este important să nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
 Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE 
Ca toate medicamentele, Antispasmin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, după cum urmează: foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 pacienţi); frecvente (afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi); mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi); rare (afectează mai puţin de 1 din 1 000 pacienţi); foarte rare (afectează mai puţin de 1 din 10 000 pacienţi); frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Rare: durere de cap, ameţeli, insomnie, palpitaţii, tensiune arterială mică, greaţă, constipaţie.
Antispasmin a fost asociat cu apariţia porfiriei acute.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ANTISPASMIN 
Nu utilizaţi Antispasmin după data de expirare înscrisă pe ambalaj după ”Data expirării”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE 
Ce conţine Antispasmin
- Substanţa activă este clorhidratul de drotaverină. Fiecare comprimat conţine clorhidrat de drotaverină 40 mg.
- Celelalte componente sunt: lactoză monohidrat, amidon de porumb, povidonă K 25, talc, stearat de magneziu.
Cum arată Antispasmin şi conţinutul ambalajului
Antispasmin se prezintă sub formă de comprimate lenticulare de culoare galbenă.
Ambalaj
Cutie cu un blister din PVC/Al a câte 20 comprimate.
Cutie cu un blister din PVC-Aclar/Al a câte 20 comprimate.

Antifolan.Prospect.

Antifolan 25 mg/ml soluţie injectabilă sau perfuzabilă – Metotrexat
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Antifolan şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Antifolan
3. Cum să utilizaţi Antifolan
4. Reacţii adverse posibile

Antifolan.Prospect.

Antifolan.Prospect.

5. Cum se păstrează Antifolan
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. Ce este Antifolan şi pentru ce se utilizează 
Antifolan conţine o substanţă cu următoarele proprietăţi:
- interacţionează cu creşterea celulelor tumorale din organism, care se reproduc rapid (medicament antitumoral)
- reduce reacţiile adverse nedorite ale sistemului de apărare al organismului (imunosupresor), şi
- are efecte antiinflamatoare.
Antifolan este utilizat pentru tratarea formelor de cancer cum sunt:
- leucemie limfocitară (o boală a sângelui sau măduvei osoase însoţită de creşterea numărului de globule albe în sânge)
- cancer la sân
- cancer osos (osteosarcom)
- cancer la nivelul capului şi gâtului
- cancer ginecologic (coriocarcinom, boală trofoblastică – dezvoltare tumorală direct asociată cu sarcina)
- cancer al sistemului limfatic (limfom non-Hodgkinian).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Antifolan 
Nu utilizaţi Antifolan:
- dacă sunteţi alergic la metotrexat sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
- dacă aveţi o boală de rinichi semnificativă;
- dacă aveţi o boală de ficat semnificativă;
- aveţi tulburări ale sistemului de formare a sângelui;
- consumaţi alcool etilic în cantităţi mari;
- aveţi infecţii grave;
- aveţi ulcere gastrointestinale sau ulceraţii la nivelul gurii;
- sunteţi gravidă sau alăptaţi (vezi pct. „Sarcina şi alăptarea”).
Nu trebuie să vi se administreze vaccinuri cu virusuri vii în timpul tratamentului cu Antifolan.
Dacă consideraţi că vreuna dintre situaţiile de mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, spuneţi medicului dumneavoastră înainte de a utiliza Antifolan.
Atenţionări şi precauţii
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Antifolan dacă:
- aveţi/aţi avut orice boală de ficat sau de rinichi;
- aveţi probleme cu funcţionarea plămânilor;
- aveţi o acumulare anormală de lichid în abdomen sau în cavitatea dintre plămân şi peretele
toracic (ascită, revărsat pleural);
- sunteţi deshidratat sau aveţi o problemă de sănătate care duce la deshidratare (vărsături, diaree, stomatită);
- aveţi diabet zaharat pe care îl trataţi cu insulină;
- aveţi infecţii inactive, prelungite (de exemplu tuberculoză, hepatită B sau C, vezicule pe piele (herpes zoster));
- aveţi orice semne sau simptome sugestive de infecţie, de exemplu febră.
Informaţi-vă medicul dacă oricare dintre cele de mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră.
Trebuie să evitaţi şedinţele de expunere la solar şi la lumina solară directă în cursul tratamentului,
pentru că pielea este mai sensibilă.
Metotrexatul poate fi genotoxic. Aceasta înseamnă că medicamentul poate cauza mutaţii genetice. Metotrexatul poate afecta producţia de spermă şi ovule, având şi potenţialul de a cauza malformaţii congenitale. Dumneavoastră şi partenerul/partenera dumneavoastră trebuie să evitaţi concepţia (să rămâneţi gravidă sau să deveniţi tatăl biologic al unui copil) dacă utilizaţi în prezent metotrexat, precum şi timp de şase luni după încetarea tratamentului cu metotrexat. Vezi şi pct. „Sarcina şi alăptarea”. Întrucât tratamentul cu metotrexat poate cauza infertilitate, poate fi recomandabil ca pacienţii de sex masculin să ia în considerare posibilitatea conservării spermei înainte de începerea tratamentului.
Pot apărea reacţii adverse severe chiar dacă metotrexatul este administrat în doză mică. Pentru a le diagnostica în mod precoce, este necesară monitorizarea periodică, la intervale scurte de timp, de către medic. Înainte de începerea tratamentului, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă teste de sânge şi să verifice buna funcţionare a rinichilor şi ficatului dumneavoastră. De asemenea, este posibil să faceţi o radiografie toracică. În plus, este posibil să efectuaţi şi alte teste pe durata tratamentului. Nu uitaţi de
programările pentru teste de sânge. Dacă rezultatele la oricare dintre aceste teste sunt anormale, tratamentul va fi reluat numai după ce toate valorile revin la normal.
Antifolan împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi medicamente din plante medicinale sau produse naturiste. Nu uitaţi să spuneţi medicului dumneavoastră despre tratamentul cu Antifolan dacă vi se prescrie un alt medicament în timp ce luaţi încă tratamentul. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi: – alte tratamente pentru artrita reumatoidă sau psoriazis, de exemplu leflunomidă, sulfasalazină (utilizată şi pentru colita ulcerativă), salicilaţi cum este acidul acetilsalicilic, fenilbutazonă sau amidopirină
- alcool etilic (trebuie evitat)
- vaccinuri cu virusuri vii
- azatioprină (utilizată pentru prevenirea respingerii după un transplant de organ)
 – retinoizi (utilizaţi pentru tratamentul tulburărilor de piele)
- medicamente anticonvulsivante (previn crizele convulsive)
- tratamente împotriva cancerului
- barbiturice (injecţii pentru stimularea somnului)
- tranchilizante
- contraceptive orale
- probenecid (pentru gută)
- antibiotice
- pirimetamină (utilizată pentru prevenirea şi tratamentul malariei)
- preparate pe bază de vitamine care conţin acid folic
- inhibitori ai pompelor de protoni (utilizaţi pentru tratamentul arsurilor la stomac severe sau ulcerelor)
- teofilină (utilizată pentru tratamentul astmului bronșic)
Antifolan împreună cu alimente şi băuturi
În cursul tratamentului cu Antifolan trebuie să se evite orice consum de alcool etilic, precum şi consumul excesiv de cafea, băuturi cu conţinut de cafeină sau ceai negru. De asemenea, aveţi grijă să beţi cantităţi mari de lichide în timpul tratamentului cu Antifolan deoarece deshidratarea (scăderea cantităţii de apă din organism) poate creşte toxicitatea Antifolan.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu trebuie să utilizaţi Antifolan în timpul sarcinii. Atât bărbaţii cât şi femeile trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă eficientă pe durata tratamentului cu Antifolan şi pe o perioadă suplimentară de şase luni după încheierea acestuia.
La femeile aflate la vârsta fertilă, înainte de iniţierea tratamentului trebuie exclusă cu certitudine prezenţa sarcinii folosind mijloace adecvate, cum sunt testele de sarcină.
Întrucât metotrexatul poate fi genotoxic, toate femeile care doresc să rămână gravide sunt sfătuite să se adreseze unui centru de consiliere genetică, dacă este posibil înainte de începerea tratamentului; pe de altă parte, bărbaţii trebuie să solicite consiliere privind posibilitatea conservării de spermă înainte de începerea tratamentului; vezi şi pct. „Atenţionări şi precauţii”.
Metotrexatul trece în laptele matern. Alăptarea trebuie oprită înaintea şi în timpul tratamentului cu Antifolan.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Pe durata tratamentului pot apărea stări de oboseală şi ameţeli. În cazul în care sunteţi afectat, nu
trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
Antifolan conţine sodiu
Acest medicament conţine sodiu 0,192 mmol/ml de soluţie (4,425 mg/ml). Dozele mai mici de 5 ml conţin mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu pe doză adică practic„nu conţine sodiu”, dar în cazul în care doza depăşeşte 5 ml, acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă cu restricţie de sodiu.
3. Cum să utilizaţi Antifolan 
Iniţierea tratamentului cu metotrexat trebuie efectuată de către un medic cu experienţă considerabilă în tratamentul cancerului sau în urma consultării cu acesta. Doza este, de obicei, calculată pe baza a diverşi factori, de exemplu starea generală de sănătate a pacientului, suprafaţa corporală a acestuia şi tipul bolii. Durata totală a tratamentului şi intervalele de timp dintre administrări sunt decise de către medic. Metotrexatul poate fi administrat intramuscular (într-un muşchi), intravenos (într-o venă), intraarterial
(într-o arteră) sau intratecal. Dozele mai mari sunt, de obicei, administrate sub formă de perfuzie cu durata de 24 ore, singur sau în asociere cu alte medicamente utilizate pentru tratamentul cancerului. Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă spună să luaţi bicarbonat de sodiu sau acetazolamidă comprimate în timpul tratamentului cu metotrexat, pentru a ajuta la combaterea acumulării acestuia în rinichi. Dacă luaţi metotrexat în doze mari, vi se va administra şi folinat de calciu pentru a atenua reacţiile adverse provocate de metotrexat.
Utilizarea la copii: acest medicament trebuie utilizat cu precauţie la copii, în conformitate cu recomandările terapeutice standard.
Metotrexatul nu trebuie să intre în contact cu suprafaţa pielii sau a mucoaselor. În caz de contaminare, zona afectată trebuie să fie clătită imediat cu apă din abundenţă.
Dacă utilizaţi mai mult Antifolan decât trebuie
Medicul dumneavoastră va stabili doza, care va fi administrată de către personalul medical. De aceea, supradozajul este puţin probabil.
Un supradozaj cu metotrexat poate conduce la reacţii toxice severe. Simptomele de supradozaj pot include învineţirea sau sângerarea cu uşurinţă, stare neobişnuită de slăbiciune, dureri la nivelul gurii, greaţă, vărsături, vărsături cu sânge sau de culoare neagră, ori scaune cu sânge. Antidotul pentru cazurile de supradozaj este folinatul de calciu.
Dacă încetaţi să utilizaţi Antifolan
Nu trebuie să întrerupeţi sau să opriţi tratamentul cu Antifolan decât dacă aţi discutat despre acest lucru cu medicul dumneavoastră. În cazul în care uitaţi de programarea pentru doza următoare, luaţi legătura cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil pentru a stabili o nouă programare. În cazul în care consideraţi că aveţi reacţii adverse severe, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră pentru a-i cere sfatul.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
 4. Reacţii adverse posibile 
Ca toate medicamentele, Antifolan poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă aveţi respiraţie şuierătoare apărută brusc, respiraţie dificilă, umflarea pleoapelor, feţei sau buzelor, erupţii pe piele sau mâncărime (în special care afectează întregul corp).
Reacţii adverse grave
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse, contactaţi imediat medicul dumneavoastră:
- probleme cu plămânii (simptomele pot fi stare generală de rău; tuse uscată, iritativă; respiraţie dificilă, dificultăţi de respiraţie în repaus, dureri toracice sau febră)
- descuamarea sau apariţia de vezicule pe piele, cu evoluţie severă
- sângerare (inclusiv vărsături cu sânge) sau învineţire neobişnuită
- diaree severă
- ulceraţii la nivelul gurii
- scaune negre sau cu aspect de smoală
- sânge în urină sau scaun
- mici pete roşii pe piele
- febră
- îngălbenire a pielii (icter)
- durere sau dificultate la eliminarea urinei
- sete şi/sau urinare frecventă
- crize convulsive (convulsii)
- pierdere a cunoştinţei
- vedere înceţoşată sau scădere a vederii
De asemenea, au fost raportate următoarele reacţii adverse:
Foarte frecvente (apar la mai mult de 1 din 10 pacienţi):
Inflamaţie la nivelul gurii, indigestie, pierdere a apetitului, greaţă (senzaţie de rău), vărsături, dureri abdominale, inflamaţie şi ulceraţii la nivelul gurii şi gâtului. Creştere a valorilor enzimelor hepatice (poate fi detectată printr-un test efectuat de către un medic).
Frecvente (apar la mai mulţi de 1 din 100 dar la mai puţini de 1 din 10 pacienţi):
Modificări ale numărului de celule şi plachete sanguine (pot fi detectate printr-un test efectuat de către un medic). Dureri de cap, oboseală, somnolenţă. Diaree. Erupţii semănătoare cu cele din rujeolă (singure), înroşire şi mâncărimi. Mai puţin frecvente (apar la mai mulţi de 1 din 1000 dar la mai puţini de 1 din 100 pacienţi):
Senzaţie de învârtire, confuzie, depresie, crize convulsive. Tulburări ale creierului (leucoencefalopatie/encefalopatie). Afectare pulmonară. Ulceraţii şi sângerări la nivelul tractului
digestiv. Tulburări hepatice (pot fi detectate printr-un test efectuat de către un medic), diabet, scăderea proteinelor din sânge (poate fi detectată printr-un test efectuat de către un medic). Erupţii trecătoare pe piele (singure), sensibilitate la lumină, coloraţie maro a pielii, cădere a părului, creştere a nodulilor reumatici (umflături ale ţesuturilor), vezicule, psoriazis dureros, dureri de articulaţii sau muşchi, oase fragile, inflamaţie. Ulceraţie la nivelul vezicii urinare (posibil însoţită de sânge în urină), dureri la urinare. Reacţii alergice severe. Inflamaţii şi ulceraţii la nivelul vaginului.
Rare (apar la mai mulţi de 1 din 1000 dar la mai puţini de 1 din 10000 pacienţi):
Inflamaţia foiţelor care învelesc inima, acumulare de lichid în jurul inimii. Tulburări severe de vedere, tulburări ale dispoziţiei. Tensiune arterială mică, cheaguri de sânge. Dureri în gât, întreruperea respiraţiei, astm bronşic. Inflamaţia tractului digestiv, prezenţa de sânge în scaun, inflamaţia gingiilor, digestie neobișnuită. Schimbare a culorii unghiilor, acnee, pete roşii sau violet. Fractură osoasă. Insuficienţă renală, scăderea sau anularea cantităţii de urină produsă, prezenţa de substanţe reziduale în sânge.
Foarte rare (apar la mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
Infecţii. Insuficienţă severă a măduvei osoase (poate fi detectată printr-un test efectuat de către un medic). Umflare a ganglionilor. Insomnie. Dureri, slăbiciune musculară, senzaţie de ace pe piele, alterare a simţului gustativ (gust metalic), inflamaţie a foiţelor care învelesc creierul, cauzând paralizie sau vărsături. Înroşire a ochilor, afectare a retinei ochiului. Lichid în plămâni. Vărsături cu sânge. Herpes la nivelul gurii. Proteine în urină (pot fi detectate printr-un test efectuat de către un medic). Pierdere a apetitului sexual, probleme de erecţie, scădere a producţiei de spermă, menstruaţii neobişnuite, scurgeri vaginale, infertilitate. Infecţii în jurul unei unghii de la degetele mâinilor, complicaţii severe la nivelul tractului digestiv, infecţii fungice, furuncule, dilatarea vaselor sanguine mici din piele, deteriorarea vaselor sanguine ale pielii. Umflături la nivelul subsuorilor sau regiunii
inghinale. Vindecare lentă a rănilor.
Altele: După injecţia intramusculară pot apărea o senzaţie de arsură sau leziuni la locul de injectare.
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
 5. Cum se păstrează Antifolan
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe etichetă şi cutie după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se utiliza imediat după prima deschidere.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.
A se păstra la temperaturi sub 25℃.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţia nu este limpede şi conţine particule.
Acest medicament şi ambalajul său nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere.
Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele sau ambalajele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii 
Ce conţine Antifolan
- Substanţa activă este: Metotrexat. 1 ml soluţie injectabilă conţine metotrexat 25 mg. Flaconul a 2 ml conţine metotrexat 50 mg; Flaconul a 10 ml conţine metotrexat 250 mg;
Flaconul a 20 ml conţine metotrexat 500 mg; Flaconul a 40 ml conţine metotrexat 1000 mg.
- Celelalte componente sunt: clorură de sodiu, hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului), acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) şi apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Antifolan şi conţinutul ambalajului
Antifolan este o soluţie injectabilă limpede, de culoare galbenă.
Mărimile de ambalaj:
1 flacon x 2 ml
1 flacon x 10 ml
1 flacon x 20 ml
1 flacon x 40 ml
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Aspenter.Prospect.

Aspenter 75 mg, comprimate filmate gastrorezistente – Acid acetilsalicilic
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect, deoarece el conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
Acest medicament este disponibil fără prescripţie medicală. Cu toate acestea, este necesar să utilizaţi
Aspenter cu atenţie, pentru a obţine cele mai bune rezultate.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Întrebaţi farmacistul dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii sau sfaturi.
- Trebuie să vă prezentaţi la medic dacă simptomele dumneavoastră se înrăutăţesc sau nu se îmbunătăţesc.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Aspenter şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizaţi Aspenter
3. Cum să utilizaţi Aspenter
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Aspenter
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE ASPENTER ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Aspenter conţine ca substanţă activă acidul acetilsalicilic (cunoscut şi sub numele de aspirină). Acidul acetilsalicilic (Aspenter) aparţine unui grup de medicamente numit antitrombotice, antiagregante plachetare. Plachetele sunt celule mici prezente în sânge, care participă la coagularea sângelui şi sunt implicate în tromboză (formarea de cheaguri de sânge). Aspenter acţionează prin prevenirea formării cheagurilor de sânge şi este utilizat pentru: – prevenirea repetării infarctului miocardic şi a accidentului vascular cerebral (ischemic tranzitor şi infarct cerebral);
- reducerea riscului de infarct miocardic la pacienţii cu angină pectorală sau cu factori de risc multipli, cum sunt: hipertensiune arterială, creştere ale valorii lipidelor din sânge
(hipercolesterolemie), fumat, diabet zaharat şi istoric familial;
- menţinerea circulaţiei sângelui la nivelul vaselor de sânge ale inimii după anumite intervenţii chirurgicale (plastie vasculară şi şunt coronarian).
Aspenter nu trebuie utilizat pentru tratamentul febrei sau al durerilor (indiferent de tipul acestora) deoarece eliberează o cantitate mică de acid acetilsalicilic.
 Aspenter.Prospect.
2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ASPENTER 
Nu utilizaţi Aspenter
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la acidul acetilsalicilic, la alţi salicilaţi sau la oricare dintre celelalte componente ale Aspenter;
- dacă aţi avut astm bronşic legat de utilizarea salicilaţilor sau a substanţelor înrudite, în special antiinflamatoare nesteroidiene;  2
- dacă aveţi tendinţă la sângerări, număr scăzut de trombocite în sânge, hemofilie;
- dacă aveţi ulcer la nivelul stomacului sau intestinului subţire;
- dacă utilizaţi Aspenter concomitent cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămână;
- dacă sunteţi în ultimul trimestru de sarcină.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Aspenter
- prezentaţi sau aţi prezentat alergii (astm bronşic, rinită alergică, polipi nazali sau reacţii alergice la alte medicamente; în acest caz luaţi Aspenter numai sub supravegherea medicului dumneavoastră);
- aţi prezentat ulcer la nivelul stomacului sau intestinului subţire;
- aveţi anumite afecţiuni care cresc riscul de hemoragii;
- aţi avut boli renale;
- aveţi insuficienţă hepatică severă;
- aveţi insuficienţă cardiacă necontrolată prin tratament;
- aveţi deficit (de la naştere) de glucozo – 6 – fosfat – dehidrogenază (o enzimă).
Înaintea oricărei intervenţii chirurgicale spuneţi medicului (sau stomatologului) că luaţi Aspenter.
Utilizarea altor medicamente
Ce trebuie să evitaţi când luaţi acest medicament?
Efectul tratamentului poate fi influenţat în cazul în care acidul acetilsalicilic este administrat concomitent cu alte medicamente utilizate pentru:
 împiedicarea formării cheagurilor de sânge (de exemplu warfarină);
 rejetul de organ după transplant (ciclosporină, tacrolimus);
 hipertensiune arterială (de exemplu diuretice şi inhibitori de enzimă de conversie);
 durere şi inflamaţie (de exemplu steroizi sau medicamente antiinflamatoare);
 gută (probenecid);
 cancer sau poliartrită reumatoidă (metotrexat);
 stimularea sistemului imunitar (interferon alfa);
 epilepsie (valproat de sodiu sau fenitoină);
 diabet zaharat (sulfonamide);
 infecţii (tetracicline);
 glaucom (acetazolamidă);
 manie sau tulburare bipolară (litiu);
 indigestie (antiacide).
Înainte de a utiliza acid acetilsalicilic informaţi-vă medicul despre medicamentele pe care le luaţi.
Dacă utilizaţi acid acetilsalicilic în mod regulat, cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua orice alt medicament (inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală).
Utilizarea Aspenter cu alimente şi băuturi
Utilizarea concomitentă a Aspenter cu alcool etilic poate să crească riscul hemoragiilor gastro-intestinale.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Nu utilizaţi Aspenter dacă sunteţi gravidă în ultimul trimestru de sarcină. În primele două trimestre de sarcină luaţi Aspenter numai dacă medicul dumneavoastră vă recomandă acest lucru.
În timpul alăptării luaţi Aspenter numai dacă medicul dumneavoastră vă recomandă acest lucru.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Aspenter nu vă influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ASPENTER
Utilizaţi întotdeauna Aspenter exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Adulţi
Doza uzuală pentru prevenirea afecţiunilor coronariene (vaselor inimii) este de un comprimat Aspenter 75 mg de 1 – 4 ori pe zi.
Pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale ischemice tranzitorii şi a infarctului cerebral doza uzuală este de un comprimat Aspenter 75 mg de 1 – 2 ori pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea la acest grup de vârstă.
Mod de administrare
Comprimatele filmate gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu suficient lichid, preferabil după masă.
Comprimatele filmate nu trebuie divizate, sfărâmate sau mestecate.
Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Aspenter
Dacă, din greşeală, aţi luat mai multe comprimate, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la camera de gardă a celui mai apropiat spital. Luaţi acest prospect sau câteva comprimate cu dumneavoastră pentru ca medicul să ştie ce aţi luat.
Dacă uitaţi să luaţi Aspenter
Nu vă îngrijoraţi dacă uitaţi să luaţi o doză de Aspenter. Luaţi doza următoare imediat ce vă amintiţi şi continuaţi apoi, ca de obicei. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Aspenter poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de severitate şi frecvenţă, astfel:
Foarte frecvente: apar la mai mult de 1 din 10 pacienţi
Frecvente: apar la mai mult de 1 din 100 pacienţi, dar la mai puţin de 1 din 10 pacienţi
Mai puţin frecvente: apar la mai mult de 1 din 1000 pacienţi, dar la mai puţin de 1 din 100 pacienţi
Rare: apar la mai mult de 1 din 10000 pacienţi, dar la mai puţin de 1 din 1000 pacienţi
Foarte rare: apar la mai puţin de 1 din 10000 pacienţi, incluzând cazuri izolate.
Tulburări hematologice şi limfatice
Rare: prelungirea timpului de sângerare, trombocitopenie (prezenţa unui număr relativ scăzut de trombocite în sânge).
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: reacţii de hipersensibilitate, cum sunt: scurtarea respiraţiei şi reacţii cutanate.
Tulburări acustice şi vestibulare
Rare: utilizarea de doze mari poate determina vertij şi zgomote în urechi.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rare: declanşarea crizelor de astm bronşic.
Tulburări gastro-intestinale
Rare: greaţă, vărsături, hemoragii gastro-intestinale oculte, care, în cazuri rare, pot determina deficit de fier în organism; utilizarea de doze mari poate determina ulcere gastro-intestinale cu hemoragii grave (vărsături cu sânge roşu deschis sau cu aspect de „zaţ de cafea”, scaun de culoare neagră).
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare: utilizarea de doze mari timp îndelungat poate determina afectarea ficatului.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Rare: utilizarea de doze mari timp îndelungat poate determina afectarea rinichilor.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ASPENTER
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Nu utilizaţi Aspenter după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE 
Ce conţine Aspenter
- Substanţa activă este acidul acetilsalicilic. Un comprimat filmat gastrorezistent conţine 75 mg acid acetilsalicilic.
- Celelalte componente sunt:
nucleu – celuloză microcristalină (tip PH 112), amidon pregelatinizat, acid stearic, dioxid de siliciu coloidal anhidru; film – talc, copolimer al acidului metacrilic cu acrilat de etil, trietilcitrat, emulsie de simeticonă
Cum arată Aspenter şi conţinutul ambalajului
Aspenter se prezintă sub formă de comprimate filmate gastrorezistente rotunde, biconvexe, de culoare albă. Este ambalat în cutii cu 3, respectiv 5 blistere a câte 10 comprimate filmate gastrorezistente.

Aromasin.Prospect.

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe <să luaţi> <să utilizaţi> acest medicament.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră şi nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.>
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Aromasin şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizaţi Aromasin
3. Cum să utilizaţi Aromasin
4. Reacţii adverse posibile
5. Păstrarea Aromasin
Aromasin drajeuri 25 mg
Exemestan
Substanţa activă a medicamentului este exemestanul. Fiecare drajeu conţine exemestan 25 mg. Celelalte componente (excipienţii) sunt: nucleu – dioxid de siliciu coloidal anhidru, crospovidonă; hipromeloză, stearat de magneziu, manitol, celuloză microcristalină, amidon glicolat de sodiu tip A, polisorbat 80; strat de drajeifiere – hipromeloză, alcool polivinilic, simeticonă, macrogol 6000, zahăr, carbonat de magneziu, dioxid de titan (E171), p-hidroxibenzoat de metil (E218); amestec de lustruire – ceară cetil esteri , talc, ceară carnauba; cerneala de inscripţionare –alcool etilic, alcool izobutilic, shellac, oxizi negri de fer (E172) şi oxizi de titan (E171).
1. CE ESTE AROMASIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ 
Substanţa activă din Aromasin – exemestanul – interferă cu o substanţă denumită aromatază care este necesară în producerea hormonilor feminini, în special estrogeni, mai ales la femeile după menopauză.
Aromasin reduce cantitatea de estrogeni din corp; această acţiune este utilă în anumite tipuri de tumori ale sânului la care estrogenii favorizează creşterea celulelor tumorale.
Drajeurile Aromasin sunt biconvexe, de culoare aproape albă, inscripţionate cu7663 pe una dintre feţe.
Drajeurile sunt ambalate în cutii cu 2 blistere conţinând câte 15 drajeuri.
Aromasin este folosit pentru tratamentul anumitor tumori de sân la femei după menopauză, după 2-3 ani de tratament cu tamoxifen.
 De asemenea, Aromasin este folosit pentru tratamentul anumitor tumori de sân avansate, la femei în postmenopauză, după ce tratamentul iniţial cu un alt preparat hormonal nu a dus la rezultatele dorite.
Aromasin.Prospect.

Aromasin.Prospect.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI Aromasin
Nu utilizaţi Aromasin:
- dacă sunteţi hipersensibilă la exemestan sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă încă aveţi sângerări;
- dacă sunteţi sau puteţi rămâne gravidă;
- dacă alăptaţi.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Aromasin:
- informaţi medicul dumneavoastră dacă suferiţi de boli de ficat sau rinichi;
- este posibil ca medicul dumneavoastră să vă măsoare densitatea osoasă înainte de a începe tratamentul cu acest medicament, deoarece medicamentele din această categorie duc la scăderea concentraţiei de hormoni femini şi, consecutiv, la pierderea mineralelor din compoziţia oaselor şi fragilizarea lor (osteoporoză).
Utilizarea Aromasin cu alimente şi băuturi:
Este preferabil să luaţi drajeul la sfârşitul mesei.
Sarcina
Aromasin nu se administrează în timpul sarcinii.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Alăptarea
Aromasin nu se administrează femeilor care alăptează.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:
Dacă constataţi apariţia somnolenţei, ameţelilor sau senzaţiei de slăbiciune, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Informaţii importante privind unele componente ale Aromasin:
Aceste drajeuri conţin zahăr şi, de aceea, nu trebuie administrate pacientelor cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie a glucozei-galactozei sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei.
Drajeurile Aromasin conţin şi metil-p-hidroxibenzoat, care poate produce reacţii alergice la persoanele
cu hipersensibilitate la această substanţă.
Folosirea altor medicamente:
Unele medicamente, dacă sunt luate în acelaşi timp cu Aromasin, pot influenţa modul de acţiune al acestuia, sau Aromasin poate influenţa modul de acţiune al medicamentelor respective. Informaţi medicul dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente: rifampicină (folosită pentru tratarea unor infecţii); alte medicamente antitumorale; medicamente anticonvulsivante (de exemplu, fenitoina şi carbamazepina); preparatele din plante conţinând sunătoare; medicamente de susbtituţie hormonală, mai ales cele conţinând estrogeni.
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI AROMASIN 
Luaţi întotdeauna Aromasin exact aşa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Femei adulte şi vârstnice
Doza obişnuită este de un drajeu Aromasin, care trebuie înghiţit, preferabil odată cu alimentele, la sfârşitul unei mese.
Copii
Aromasin nu este recomandat copiilor.
Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Aromasin:
Adresaţi-vă imediat medicului sau celei mai apropriate unităţi spitaliceşti.
Dacă uitaţi să luaţi Aromasin:
Nu vă îngrijoraţi. Luaţi doza imediat ce vă amintiţi. Dacă, însă, este momentul următoarei doze, luaţi doar această doză şi continuaţi tratamentul după orarul obişnuit. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Ca toate medicamentele, Aromasin poate avea reacţii adverse.
Multe femei sunt tratate cu Aromasin fără să se înregistreze probleme; la unele femei pot să apară reacţii adverse uşoare până la moderate. Dacă observaţi una dintre reacţiileadverse de mai jos, contactaţi medicul dumneavoatră sau farmacistul cât mai repede posibil. Cele mai frecvente reacţii adverse pot fi: insomnie, dureri de cap, bufeuri (înroşirea bruscă a feţei, însoţită de „un val de căldură”), greaţă, transpiraţii abundente, oboseală şi creşterea uşoară a concentraţiei unei enzime în sânge – fosfataza alcalină.
Au mai fost raportate: scăderea poftei de mâncare, depresie, ameţeli, somnolenţă, dureri abdominale, vărsături, constipaţie sau diaree, indigestie, erupţii cutanate, căderea părului, dureri în articulaţii sau muşchi, umflarea extremităţilor corpului, creşterea uşoară a concentraţiei de bilirubină din sânge. La pacientele cu tumori mamare în fază avansată şi tratate cu Aromasin au fost rar observate scăderea numărului de trombocite sau a anumitor celule albe din sânge. Aromasin scade concentraţia de hormoni feminini din organism, ceea ce poate produce pierderea mineralelor din compoziţia oaselor, cu fragilizarea acestora, rezultând, în unele cazuri, şi fracturi.
Durata tratamentului
Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp să luaţi Aromasin, durata putându-se schimba în funcţie de statusul dumneavoastră.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE 
 
Ca toate medicamentele, Aromasin poate avea reacţii adverse.
Multe femei sunt tratate cu Aromasin fără să se înregistreze probleme; la unele femei pot să apară reacţii adverse uşoare până la moderate. Dacă observaţi una dintre reacţiileadverse de mai jos, contactaţi medicul dumneavoatră sau farmacistul cât mai repede posibil. Cele mai frecvente reacţii adverse pot fi: insomnie, dureri de cap, bufeuri (înroşirea bruscă a feţei, însoţită de „un val de căldură”), greaţă, transpiraţii abundente, oboseală şi creşterea uşoară a concentraţiei unei enzime în sânge – fosfataza alcalină.
Au mai fost raportate: scăderea poftei de mâncare, depresie, ameţeli, somnolenţă, dureri abdominale, vărsături, constipaţie sau diaree, indigestie, erupţii cutanate, căderea părului, dureri în articulaţii sau muşchi, umflarea extremităţilor corpului, creşterea uşoară a concentraţiei de bilirubină din sânge. La pacientele cu tumori mamare în fază avansată şi tratate cu Aromasin au fost rar observate scăderea numărului de trombocite sau a anumitor celule albe din sânge. Aromasin scade concentraţia de hormoni feminini din organism, ceea ce poate produce pierderea mineralelor din compoziţia oaselor, cu fragilizarea acestora, rezultând, în unele cazuri, şi fracturi.
Dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-l informaţi pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist.
5. PĂSTRAREA AROMASIN 
A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor.
Nu sunt necesare condiţii speciale de păstrare.

ANXIAR.Prospect.

ANXIAR 1 mg comprimate – Lorazepam
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Anxiar şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să utilizaţi Anxiar
3. Cum să utilizaţi Anxiar
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Anxiar
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE ANXIAR ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ 
 
Lorazepamul, substanţa activă din Anxiar, aparţine unei clase de medicamente numite derivaţi de benzodiazepine, anxiolitice.
Anxiar este folosit pentru:
- tratamentul de scurtă durată al stărilor de anxietate, inclusiv al celor asociate cu depresie;
- tratamentul de scurtă durată al insomniei cauzate de anxietate;
- prevenire şi tratament în delirium tremens;
- tratamentul sindromului de abstinenţă la alcoolici;
- sedare înaintea intervenţiilor cu scop diagnostic, înainte şi după intervenţii chirurgicale generale sau dentare.
Nu toate tulburările de anxietate şi emoţionale, stările de tensiune sau insomniile necesită un tratament medical. Adesea, ele sunt o expresie a unor altor boli şi pot fi rezolvate prin alte măsuri sau prin tratamentul afecţiunilor respective. Anxietatea şi tensiunea, ca urmare a vieţii obişnuite de zi cu zi, nu ar trebui să fie în mod normal, tratate cu un tranchilizant. Ele trebuie tratate doar dacă afectează semnificativ viaţa de zi cu zi. Utilizarea lorazepamului ca somnifer este justificată, doar în cazul în care efectele medicamentului sunt dorite şi peste zi.
ANXIAR.Prospect.

ANXIAR.Prospect.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ANXIAR
Nu utilizaţi Anxiar
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la lorazepam, la alte benzodiazepine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi tulburări severe ale respiraţiei;
- dacă suferiţi de probleme de respiraţie în timpul somnului (sindrom de apnee în somn);
- dacă suferiţi de boli grave ale ficatului (insuficienţă hepatică gravă);
- dacă suferiţi de slăbiciune musculară severă (miastenia gravis).
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Anxiar
Înainte să începeţi tratamentul cu Anxiar, spuneţi medicului dumneavoastră, dacă sunteţi într-una din situaţiile de mai jos:
- sunteţi, credeţi că sunteţi sau planificaţi să rămâneţi gravidă;
- alăptaţi, deoarece medicamentul s-ar putea să treacă în laptele matern;
- sunteţi o persoană în vârstă;
- sunteţi slăbit;
- suferiţi de o boală a ochiului numită glaucom cu unghi închis;
- suferiţi de boli ale ficatului sau rinichiului;
- aveţi tulburări respiratorii;
- aveţi tulburări ale coordonării mişcărilor (ataxie spinală şi cerebrală);
- aţi suferit în trecut de alcoolism sau dependenţă de droguri;
- suferiţi în prezent de intoxicaţie cu alcool sau medicamente cu efecte inhibitoare asupra sistemului nervos central;
- suferiţi de psihoze (boli mentale grave);
- aţi suferit în trecut de depresie – în timpul tratamentului cu Anxiar starea depresivă s-ar putea să reapară;
- suferiţi de depresie – Anxiar poate accentua eventualele tendinţe suicidare.
Benzodiazepinele, inclusiv lorazepamul, pot cauza dificultăţi de respiraţie, care pot fi fatale.
Benzodiazepinele, chiar după prima doză, pot produce reacţii alergice severe (vezi pct. 4). În astfel de cazuri trebuie să apelaţi imediat la asistenţă medicală.
În timpul tratamentului evitaţi consumul de alcool, deoarece poate potenţa efectul sedativ al medicamentului.
La copii, Anxiar trebuie utilizat pe perioade cât mai scurte posibil cu deosebită precauţie, fiind necesară o monitorizare atentă.
Dacă sunteţi în vârstă, trebuie să fiţi precauţi, deoarece, datorită efectului de relaxare a musculaturii, există riscul de a cădea.
În cazul în care aveţi nevoie de perioade repetate de tratament, trebuie să ţineţi legătura cu medicul dumneavoastră, deoarece s-ar putea să vă solicite analize de sânge şi ficat.
Toleranţă
Dacă luaţi Anxiar repetat şi pe o perioadă îndelungată, se poate dezvolta obişnuinţa. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă observaţi reducerea efectului Anxiar.
Dependenţă
În cazul unui tratament îndelungat cu benzodiazepine, există posibilitatea să deveniţi dependent(ă) de acesta. De aceea, Anxiar se utilizează, în general, în tratamente de scurtă durată, de la câteva zile până la 4 săptămâni, incluzând perioada de scădere a dozei. Tratamentul poate fi prelungit doar la recomandarea medicului dumneavoastră. Astfel poate fi scăzut riscul dependenţei sau posibilitatea efectelor nedorite la întreruperea tratamentului (vezi pct. „Dacă încetaţi să utilizaţi Anxiar”).
Reacţii paradoxale
La anumiţi pacienţi, în special la vârstnici şi la copii, pot apărea reacţii paradoxale (reacţii contrare efectului aşteptat) (vezi pct. 4). Contactaţi imediat medicul dumneavoastră dacă observaţi apariţia acestor simptome. Medicul dumneavoastră vă va sfătui cum să întrerupeţi tratamentul.
Amnezie
Atunci când luaţi medicamente de acest tip, există posibilitatea să suferiţi o pierdere temporară a memoriei (amnezie). Acesta poate fi de folos în cazul utilizării Anxiar ca sedativ înaintea unor intervenţii chirurgicale. Totuşi, în cazurile în care Anxiar este utilizat pentru tratarea tulburărilor de somn, pentru prevenirea acestui efect nedorit, trebuie să vă asiguraţi că aveţi toate condiţiile necesare unui somn neîntrerupt de 7-8 ore.
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală.
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi:
- medicamente antipsihotice utilizate în tratamentul unor boli psihice (de exemplu clozapină, loxapină);
- alte anxiolitice şi sedative;
- medicamente hipnotice (utilizate în tratamentul insomniei);
- medicamente utilizate împotriva depresiei;
- analgezice opioide (medicamente utilizate pentru ameliorarea durerii moderat – severe);
- antitusive opioide;
- antihistaminice (medicamente utilizate împotriva alergiilor);
- anticonvulsivante (medicamente utilizate în tratamentul epilepsiei, de exemplu valproat de sodiu);
- beta-blocante (medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale şi al unor boli ale inimii);
- anestezice (medicamente utilizate pentru suprimarea sensibilităţii organismului);
- miorelaxante (medicamente utilizate pentru relaxarea musculaturii);
- probenecid (medicament utilizat în gută);
- medicamente care inhibă anumite enzime hepatice;
- medicamente utilizate în boli respiratorii (de exemplu aminofilină, teofilină).
Utilizarea Anxiar împreună cu alimente şi băuturi
Comprimatele pot fi luate indiferent de orarul meselor. Excepţie fac cazurile în care utilizaţi Anxiar ca somnifer. În aceste cazuri nu luaţi Anxiar pe stomacul plin, deoarece apariţia efectului va fi întârziat şi s-ar putea să prezentaţi efecte ale medicamentului şi în dimineaţa următoare (vezi pct. 3 “Cum să utilizaţi Anxiar”).
În timpul tratamentului cu Anxiar trebuie să evitaţi consumul băuturilor alcoolice (vezi pct. “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Anxiar”).
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Dacă sunteţi sau bănuiţi că sunteţi însărcinată, sau dacă plănuiţi o sarcină, nu luaţi acest medicament, fără să întrebaţi medicul dumneavoastră. Benzodiazepinele, utilizate în primul trimestru al sarcinii, pot dăuna dezvoltării fătului. Dacă luaţi acest medicament în fazele târzii ale sarcinii sau în timpul travaliului, copilul dumneavoastră după naştere s-ar putea să fie mai puţin activ, să aibă temperatura corpului scăzută, hipotonie (scăderea forţei musculare), probleme de respiraţie şi alimentaţie. De asemenea, poate fi afectat temporar răspunsul copilului dumneavoastră la frig. Dacă utilizaţi în mod regulat acest medicament în fazele târzii ale sarcinii, copilul dumneavoastră după naştere poate
prezenta simptome de abstinenţă.
Este de preferat să nu luaţi acest medicament în timpul alăptării. Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă alăptaţi, deoarece medicamentul poate fi excretat în laptele matern.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Somnul insuficient poate creşte probabilitatea scăderii vigilenţei, iar sedarea, amnezia, tulburările de concentrare şi alterarea funcţiei musculare, de asemenea, pot afecta negativ capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Din acest motiv este contraindicat să folosiţi acest medicament dacă doriţi să participaţi la astfel de activităţi.
Informaţii importante privind unele componente ale Anxiar
Anxiar conţine lactoză monohidrat. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ANXIAR 
Utilizaţi întotdeauna Anxiar exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele pot fi luate indiferent de orarul meselor cu puţin lichid. Excepţie fac cazurile în care utilizaţi Anxiar ca somnifer. În aceste cazuri nu luaţi Anxiar pe stomacul plin, deoarece apariţia efectului va fi întârziat şi s-ar putea să prezentaţi efecte ale medicamentului şi în dimineaţa următoare.
Medicul dumneavoastră vă va spune cât de mult şi cât de des să luaţi din Anxiar. Nu luaţi mai multe
comprimate decât vi s-au prescris şi nici nu prelungiţi durata tratamentului mai mult decât v-a
recomandat medicul.
Tratamentul cu Anxiar va avea, în general, o durată între aproximativ câteva zile şi 4 săptămâni, incluzând şi perioada de scădere a dozei. După două săptămâni de administrare zilnică medicul trebuie să reducă treptat doza pentru a determina dacă tratamentul cu lorazepam mai este necesar. În anumite cazuri poate fi necesară prelungirea tratamentului.
Adulţi
Stări de anxietate
Doza uzuală recomandată este de 0,5 – 2,5 mg lorazepam pe zi, divizată în 2 – 3 doze.
Insomnie produsă de anxietate
Se recomandă administrarea unei singure doze de 0,5 – 2,5 mg lorazepam pe zi, cu jumătate de oră înainte de culcare. Trebuie să vă asiguraţi că, după administrarea medicamentului, aveţi toate condiţiile necesare pentru un somn neîntrerupt de 7-8 ore.
Profilaxia şi tratamentul delirium tremens, tratamentul sindromului de abstinenţă la alcool – În prima zi de tratament se recomandă administrarea a câte 0,5 mg lorazepam (o jumătate de comprimat Anxiar) dimineaţa şi la prânz, şi 1 mg lorazepam (1 comprimat Anxiar) seara.
- În zilele următoare doza va fi ajustată treptat în funcţie de evoluţia clinică; doza uzuală este de 2-4 mg lorazepam (2-4 comprimate Anxiar) pe zi. În cazurile grave pot fi necesare doze mai mari.
Ca sedativ înaintea intervenţiilor cu scop diagnostic, înainte şi după intervenţii chirurgicale în
chirurgia generală şi stomatologică
Se recomandă administrarea unei doze de 1 – 2,5 mg lorazepam în seara de dinaintea intervenţiei
chirurgicale şi 2 – 4 mg lorazepam cu 1 – 2 ore înaintea intervenţiei chirurgicale. După intervenţii se
administrează 1 – 2,5 mg lorazepam la intervale adecvate.
Copii cu vârsta peste 6 ani
Ca sedativ înaintea intervenţiilor cu scop diagnostic, înainte şi după intervenţii chirurgicale
Doza recomandată depinde de greutatea corporală a copilului dumneavoastră: 0,5 – 1 mg (0,05 mg/kg corp) lorazepam.
Anxiar nu este recomandat pentru tratamentul anxietăţii şi al tulburărilor de somn la copii.
Copii cu vârsta sub 6 ani 5
Datorită formei farmaceutice, Anxiar nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 6 ani.
Vârstnici şi pacienţi debilitaţi
Pacienţii vârstnici sau debilitaţi pot răspunde la doze mai mici. În general, jumătate din doza uzuală pentru adulţi, sau doze şi mai mici, pot fi suficiente. La nevoie, doza poate fi crescută în funcţie de necesitate şi tolerabilitate.
Pacienţi cu insuficienţă renală, pacienţi cu insuficienţă hepatică
La aceşti pacienţi se recomandă utilizarea unor doze mai mici, de exemplu jumătate din doza uzuală pentru adulţi. Administrarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă este contraindicată.
Dacă aţi utilizat mai mult Anxiar decât trebuie
Dacă aţi luat o doză de Anxiar mai mare decât cea indicată, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră sau farmacistul. Amintiţi-vă să luaţi cu dumneavoastră cutia medicamentului. Simptomele raportate după supradozaj includ confuzie, somnolenţă sau somn adânc, iar în cazurile mai grave tulburări de vorbire, tulburarea coordonării mişcărilor (ataxie), reacţii paradoxale (vezi pct. 4. “Reacţii adverse posibile”), scăderea forţei musculare (hipotonie), tensiune arterială scăzută, respiraţie lentă şi superficială, deprimare cardiovasculară, comă şi, foarte rar, deces.
Dacă aţi uitat să luaţi Anxiar
Dacă uitaţi să luaţi o doză din Anxiar, luaţi următoarea doză cât de curând vă amintiţi. Totuşi, dacă deja este momentul să luaţi următoarea doză, nu mai încercaţi să recuperaţi doza omisă şi continuaţi să luaţi medicamentul după cum v-a fost prescris. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Anxiar
Nu încetaţi să utilizaţi Anxiar fără să-l întrebaţi înainte pe medicul dumneavoastră, chiar dacă vă simţiţi mai bine.
După ce aţi utilizat toată cantitatea de Anxiar prescrisă, medicul dumneavoastră vă va spune dacă aveţi nevoie sau nu de prelungirea tratamentului. Dacă medicul dumneavoastră consideră că nu mai aveţi nevoie de Anxiar, vă va recomanda să reduceţi doza, înainte de oprirea tratamentului. Acest lucru permite organismului dumneavoastră să se obişnuiască cu lipsa medicamentului şi reduce riscul unor efecte neplăcute.
La întreruperea tratamentului cu Anxiar puteţi prezenta simptome de abstinenţă ca dureri de cap, dureri musculare, anxietate, tensiune psihică, depresie, tulburări ale somnului, nelinişte, ameţeală, greaţă, diaree, pierderea poftei de mâncare, confuzie, halucinaţii/delir şi iritabilitate, tulburarea dispoziţiei, convulsii/crize convulsive, tremurături, crampe abdominale, agitaţie, palpitaţii, accelerarea bătăilor inimii (tahicardie), atacuri de panică, vertij, reflexe exagerate (hiperreflexie), pierderea memoriei de scurtă durată (amnezie), creşterea temperaturii corporale, transpiraţii şi intensificarea anxietăţii (fenomenul de “rebound”). Aceste simptome, în general, nu persistă mult timp. Dacă suferiţi de aceste simptome, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. În cazuri mai grave puteţi prezenta simptome ca derealizare (detaşare de realitate), depersonalizare (înstrăinare de sine), tulburări ale auzului, rigiditate şi senzaţii de furnicături (parestezii) la nivelul extremităţilor, sensibilitate exagerată la diferiţi stimuli externi (lumină, zgomot sau contact fizic), mişcări involuntare, vomă, halucinaţii şi convulsii. În aceste cazuri cereţi imediat sfatul medicului dumneavoastră.
Dacă întrerupeţi tratamentul după o perioadă lungă de utilizare poate, de asemenea, să apară fenomenul de “rebound”, în care simptomele care au justificat instituirea tratamentului cu Anxiar, reapar cu intensitate mărită.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
 4. REACŢII ADVERSE POSIBILE  
Ca toate medicamentele, Anxiar poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse se manifestă de obicei la începutul tratamentului şi cel mai adesea dispar la continuarea lui sau după scăderea dozelor.
Reacţiile adverse sunt clasificate după următoarele frecvenţe:
Foarte frecvente: care afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori
Frecvente: care afectează mai puţin de 1 din 10 utilizatori
Mai puţin frecvente: care afectează mai puţin de 1 din 100 utilizatori
Rare: care afectează mai puţin de 1 din 1000 utilizatori
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 din 10000 utilizatori
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Contactaţi imediat medicul dumneavoastră şi întrerupeţi tratamentul dacă apar următoarele reacţii adverse severe:
- reacţii alergice severe (reacţii anafilactice/anafilactoide);
- o reacţie alergică gravă care cauzează dificultăţi de respiraţie, umflarea gâtului, buzelor sau limbii (angioedem);
- reacţii paradoxale cum sunt nelinişte, agitaţie, ostilitate, agresivitate, furie, tulburări de somn/insomnie, excitaţie sexuală, halucinaţii;
- icter (îngălbenirea pielii şi a albului ochilor);
- tulburări severe ale respiraţiei;
- gânduri de a vă face rău sau tentativă de sinucidere.
Informaţi medicul dacă apare oricare din reacţiile adverse mai jos menţionate:
Foarte frecvente:
- sedare, somnolenţă;
- oboseală.
Frecvente:
- confuzie, depresie, demascarea unei stări depresive;
- tulburarea coordonării mişcărilor (ataxie), ameţeală, slăbiciune musculară;
- lipsă de energie.
Mai puţin frecvente:
- greaţă;
- modificări ale apetitului sexual, impotenţă, tulburări de orgasm.
Cu frecvenţă necunoscută:
- tulburări ale sângelui: scăderea numărului de celule roşii, celule albe şi al plachetelor din sânge (discrazii sanguine). Simptomele acestor tulburări sunt: piele palidă, slăbiciune, dificultăţi de respiraţie, infecţii frecvente, sângerări şi vânătăi inexplicabile.
- reacţii alergice;
- urină concentrată;
- valori scăzute ale sodiului în sânge;
- pierderea inhibiţiilor, euforie;
- tremurături, vertij, tulburări de vorbire, dureri de cap, convulsii/crize convulsive, pierderi de memorie, comă, tulburări de atenţie/concentrare, tulburări de echilibru;
- tulburări vizuale: vedere dublă, vedere înceţoşată;
- scăderea tensiunii arteriale;
- oprirea temporară a respiraţiei, inclusiv în timpul somnului, rata de respiraţie scăzută, respiraţie dificilă;
- agravarea bolii pulmonare obstructive cronice;
- constipaţie; 7
- creşterea valorii bilirubinei şi a unor enzime hepatice (transaminaze, fosfatază alcalină);
- reacţii alergice ale pielii, căderea părului (alopecie);
- scăderea temperaturii corpului (hipotermie).
Alte reacţii adverse:
- dependenţă fizică şi psihică;
- sindrom de abstinenţă sau fenomene de rebound, care pot apărea după întreruperea tratamentului (vezi partea “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Anxiar” şi “Dacă încetaţi să utilizaţi Anxiar”).
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ANXIAR 
A se păstra la temperaturi sub 25ºC.
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi Anxiar după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE 
Ce conţine Anxiar
- Substanţa activă este lorazepamul. Fiecare comprimat conţine 1 mg lorazepam.
- Celelalte componente sunt: lactoză monohidrat, celuloză microcristalină PH 102, polacrilin de potasiu, stearat de magneziu.
Cum arată Anxiar şi conţinutul ambalajului
Anxiar se prezintă sub forma unor comprimate rotunde, biconvexe, de culoare albă, marcate cu un şanţ de rupere pe una din feţe. Comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.
Este ambalat în cutii cu 2 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 25 comprimate.
Powered by WordPress | PalmPreBlog.com has New Palm Pre Deals | Thanks to iFreeCellPhones.com Verizon Cell Phones, Free MMO and Fat burning furnace review
Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii