Agranulocitoza

Definitie:

Agranulocitoza este o afectiune acuta, grava, caracterizata prin scade­rea pana la disparitie a granulocitelor din sange si printr-o infectie severa cu evolutie rapida.

Boala apare mai frecvent la femei intre 40 si 60 de ani, in special dupa aminofenazona, fenilbutazona, fenotiazine, sulfamide, antitiroidiene, antidiabetice, cloramfenicol, barbiturice. Unele medicamente induc un debut brusc (ami­nofenazona), altele unul progresiv (antitiroidienele si fenotiazinele); unele me­dicamente actioneaza prin mecanism alergic (aminofenazona), altele printr-o ac­tiune toxica asupra maduvei (clorpromazina).

Simptomele
se datoreaza scaderii masive a leucocitelor din sangele periferic, cu disparitia aproape totala a granulocitelor. Absenta granulocitelor priveaza organismul de unul dintre cele mai importante mijloace de aparare si antreneaza un sindrom infectios cu debut brutal, caracterizat prin febra ridicata, frisoane, angina, stomatita si leziuni ulcero-necrotice ale cavitatii bucale, faringelui, tubului digestiv, organelor genitale si pielii. Bolnavii au disfagie si disfonie, halena rau mirositoare, iar ganglionii regionali sunt uneori mariti. In absenta Tratamentului antiinfectios, evolutia este progresiva, de obicei fatala prin complicatiile care se instaleaza (septicemie, pneumonie).

Tratamentul antiinfectios actual a ameliorat mult prognosticul, boala evoluand spre vindecare. Exista si forme cronice sau recidivante, al caror prognostic este sever.
Tratamentul:

– se aplica de urgenta si consta in suprimarea medicamentelor sus­pectate de inducerea afectiunii, hemoculturi repetate, urmate de antibiotice si admi­nistrarea de antibiotice in doze masive. Transfuzia de sange si corticoterapia sunt uneori utile. Simptomatic, se combate febra, se rehidrateaza bolnavul si se iau masuri de igiena bucala si cutanata. Dupa vindecare, se previne bolnavul asupra necesitatii de a evita drogurile susceptibile de a provoca boala

Stenoza aortica

Definitie: stenoza aortica consta intr-o stramtare a orificiului aortic, care devine un obstacol in trecerea sangelui din ventriculul stang in aorta, in timpul sistolei.

In majoritatea cazurilor, stenoza aortica este de natura reumatismala, mult mai rar aterosclerotica sau congenitala. Stenoza aortica este o leziune destul de frec­venta, asociata adesea cu o insuficienta aortica. Leziunea consta in ingrosarea valvulelor aortice, care formeaza un inel rigid. Uneori, apare si o calcifiere a valvulelor.

Orificiul stenozat impune ventriculului stang un efort important, care il face sa se hipertrofieze.

Simptome: timp indelungat boala ramane subiectiv asimptomatica. Cand stenoza este foarte stransa, debitul cardiac scade si apar – la efort sau numai la schimbarea pozitiei – episoade de ischemie cerebrala, cu ameteli, sincope, convulsii sau moarte subita. Aceste tulburari, ca si manifestarile de angina pectorala, destul de frecvente, apar chiar inainte de instalarea insuficientei cardiace. La palparea inimii se constata freamat sistolic la baza, la ascultatie un suflusistolic intens si aspru la orificiul aortic, iradiind spre vasele gatului. Pulsul este slab, mic si lent, iar tensiunea arteriala coborata.

Examenul de radiologie arata marirea ventriculului stang si, uneori, calcificari.

Evolutia este timp indelungat buna. Cand apare insuficienta cardiaca, evolutia este ireversibila si de obicei fatala, in scurt timp. Edemul pulmonar acut este adesea un semn de insuficienta ventriculara stanga. Sincopele, angina pectorala, posibilitatea mortii subite, endocardita lenta si tulburarile de ritm intuneca prognosticul.

Tratamentul este similar celorlalte cardiopatii vasculare, indeosebi profilactic.

In perioada asimptomatica Tratamentul consta in evitarea eforturilor fizice mari, profilaxia infectiilor streptococice (dupa caz), prevenirea endocarditei bacteriene. Cand apar manifestarile clinice se recomanda nitroglicerina in caz de angor, digitala, diuretice si regim hiposodat cand apare insuficienta cardiaca. In caz de tulburari de ritm se administreaza antiaritmice.

Tratamentul chirurgical este indicat la bolnavii cu insuficienta ventriculara stanga, angor, sincope. Interventia chirurgicala este indicata la bolnavii care nu au depasit 50 de ani si consta fie in comisurotomie cu largirea orificiului aortic, fie in rezectia valvulei aortice si inlocuirea ei cu o proteza.

Insuficienta aortica

Definitie: prin insuficienta aortica se intelege inchiderea incompleta a valvu-lelor aortice in timpul diastolei, cu refularea sangelui in diastola, din aorta in ventriculul stang. Prin efortul suplimentar pe care-1 impune ventriculului stang, refluxul de sange duce la dilatarea si hipertrofia acestuia.

Cu timpul boala evolueaza, aparand la inceput o insuficienta ventriculara stanga cu staza pulmonara si apoi o insuficienta cardiaca dreapta, prin cedarea ventriculului drept.

Cauze: endocardita reumatica este cauza cea mai frecventa, in special la tineri. Mai rar, boala este datorata aterosclerozei, sifilisului sau unui traumatism cardiac. Leziunea pura este mai rara, de obicei fiind insotita de stenoza aortica sau mitrala.


Simptome:
boala este mult timp bine tolerata, bolnavul fiind asimptomatic sau, mai rar, resimtind bataile inimii si ale arterelor la nivelul gatului, precordial sau la extremitati. Cu timpul (mai tarziu decat in stenoza mitrala), apar dispneea de efort sau paroxistica, ameteli ocazionale si semne de insuficienta cardiaca, la inceput stanga, ulterior dreapta. Bolnavul este palid, uneori animat de miscari ritmice ale capului.

Varful inimii este globulos, loveste cu putere peretele toracic, este coborat si deplasat in afara. Suflul diastolic, fin, dulce, aspirativ, descrescendo, aparut imediat dupa zgomotul , localizat parasternal stang, in spatiile al III-lea – al IV-lea sau la focarul aortei, este caracteristic. Semnele periferice, datorate caderii bruste a tensiunii diastolice si cresterii tensiunii sistolice, sunt foarte caracteristice: pulsatii arteriale evidente la inspectie, alternante de roseata si paloare la nivelul tegumentelor si mai ales al unghiilor usor comprimate (puls arterial sau capilar), puls radial amplu si saltaret la palpare (puls Corrigan), tensiune arteriala cu maxima normala sau crescuta si minima coborata, uneori pana la zero.

Examenul radiologie arata o inima culcata, cu arcul ventricular stang globulos si varful animat de batai ample si viguroase, sincrone cu expansiunile sistolice ale aortei.
Forme clinice:
Insuficienta aortica reumatismala (boala Corrigan) se caracterizeaza prin varsta tanara a bolnavilor, antecedente reumatice, asocierea altor valvulopatii (stenoza mitrala).

Insuficienta aortica aterosclerotica apare dupa 50 de ani, de obicei Ia barbati si este insotita si de alte manifestari aterosclerotice (suflu diastolic aspru, T.A. crescuta, semne periferice mai sterse).

Insuficienta aortica luetica se intalneste in ultimul timp tot mai rar. Exista ante­cedente de sifilis, manifestari de sifilis nervos, R.B.W. pozitiva, anevrism aortic, frecvent angor.

Complicatii: insuficienta cardiaca, endocardita lenta, recidive reumatismale (boala Corrigan), angina pectorala si anevrism aortic in formele arteriale (aterosclerotica si luetica).

Evolutia si prognosticul depind de starea miocardului, de frecventa puseurilor reumatice, de coexistenta altor leziuni valvulare si de aparitia complicatiilor. Formele arteriale (aterosclerotica si luetica) au un prognostic mai rezervat. In general, cu timpul, inima stanga cedeaza si apare insuficienta ventriculara stanga. In final cedeaza si cordul drept si apare insuficienta cardiaca dreapta.

Tratamentul chirurgical consta intr-o interventie pe cord deschis. Se inlocuieste valvula lezata fie cu o proteza Starr-Edwards, fie cu homo- sau heterogrefa.

Insuficienta mitrala

Definitie: este un defect valvular constand in inchiderea incompleta in sistola a valvulelor mitrale, ceea ce permite refluarea sangelui din ventriculul stang in atriul stang. Refluxul sistolic produce dilatarea atriului stang si, cu timpul, dilatarea si hipertrofierea ventriculului stang, prin munca suplimentara pe care trebuie sa o depuna.

Cand ventriculul stang cedeaza si apare insuficienta ventriculara stanga, staza retrograda provoaca tulburarile descrise la stenoza mitrala.

Cauze: se disting o insuficienta mitrala organica, de obicei de natura reumatismala, mult mai rar traumatica sau aterosclerotica, si o insuficienta functionala (prin dilatarea ventriculului stang sau a orificiului mitral), datorita hi­pertensiunii arteriale, valvulopatiilor aortice, miocarditei.

Insuficienta mitrala pura este foarte rara, fiind asociata de obicei cu o stenoza mitrala, in care caz se vorbeste de boala mitrala.

Diagnosticul se face in prezenta unui suflu sistolic intens la varful inimii, ase­manator tasniturii de vapori, propagat spre axila stanga, insotit uneori de freamat si de diminuarea zgomotului I. Ventriculul stang este marit (clinic si radiologie), varful inimii fiind deplasat in jos si spre stanga. Se afirma insuficienta mitrala si in prezenta unui suflu sistolic apical, aparut in cursul unui puseu de R.A.A. si care se mentine si in continuare.
Evolutie: formele usoare sunt asimptomatice; cele severe evolueaza catre hiper­tensiune pulmonara si insuficienta cardiaca. Tulburarile de ritm sunt mai putin frecvente, iar complicatiile tromboembolice, mai rare decat in stenoza mitrala.

Spondilita anchilozanta

Definitie: spondilita anchilozanta (spondilita anchilopoietica, pelvispondilita) este o boala cronica si progresiva care intereseaza in principal articulatiile sacroiliace si articulatiile coloanei vertebrale, cu evolutie spre anchiloza vertebrala. Boala a fost descrisa de Pierre-Marie (1899) si Strii mpell (1897) si de Bechterew in 1892, fiecare prezentand formele clinice deosebite care le poarta numele. Se intalnesc indeosebi la barbati (90%), tineri (20 – 40 de ani).

Cauze: cauza este necunoscuta. S-au incriminat infectiile streptococice, tuberculoase, gonococice, enterice; este posibila si predispozitia genetica. Recent se discuta rolul fosfatazelor acide prostatice cu rol in mobilizarea calciului osos. Exista relatii cu traumatismele, psoriazisul, enterita regionala etc.

Anatomie patologica: leziunea initiala apare la nivelul articulatiilor sacro-iliace, sub forma unei artrite sacro-iliace, de obicei unilaterala, iar mai tarziu bilaterala. Spatiul articular dispare printr-un proces de condensare articulara, si nu de osteoporoza. In afara de sacroileita, se mai pot gasit uneori si punti osoase, numite sindesmofite, la unirea coloanei dorsale cu coloana lombara (Dn – D|2, D|2 – L( sau L, – L2) – este semnul Ventz. Ulterior este prinsa coloana vertebrala in mod progresiv, in totalitate, producandu-se calcificarea tuturor ligamentelor intervertebrale (interspinos, supraspinos etc), coloana luand din aceasta cauza un aspect rigid, de “baston de bambus”. Puntile osoase, sindesmofitele, incorseteaza toate vertebrele una de alta, realizand o adevarata chinga osoasa, o adevarata carapace, facand imposibila orice miscare. Se poate adauga alteori si prinderea unor articulatii periferice: glezne, picioare, genunchi, maini, umeri, realizandu-se astfel spondilita periferica.

Simptome: diagnosticul este dificil in stadiile precoce si facil in formele avansate. Criteriile de debut sunt: 1) durere lombara inferioara si redoare, datand de peste luni, necalmata de repaus; 2) durere si redoare toracica; 3) limitarea miscarilor coloanei vertebrale; 4) limitarea expansiunii toracice; 5) irita; 6) modificari radiologice caracteristice sacro-iliace. Pentru diagnostic, sunt necesare 4 dintre cele 5 criterii clinice, sau criteriul 6, plus oricare altul.

In faza de debut, sunt prezente durerile lombo-sacrate sau fesiere surde, necal­mate de repaus, care persista si noaptea, cu exacerbari matinale. Redoarea (intepenirea) insoteste durerea. Aceste semne pot fi insotite de opresiune respiratorie, monoartrita genunchiului si gleznei sau talalgie simetrica, uneori limitarea discreta a flexiei lombare. V.S.H. crescuta, subfebrilitate, Semne radiologice de sacroileita (pierderea conturului articular, pseudolargire articulara). Ca­racteristica este tendinta bolnavilor de in faza de stare durerea poate disparea sau persista. Apar frecvent dureri avand caracter sciatalgic, crural, intercostal. Persistenta lor arata evolutia procesului infla­mator. Opresiunea respiratorie dispare. Bolnavul poate prezenta cifoza, stergerea lordozei lombare (spate drept), contractura musculara reflexa. Mobilitatea coloanei vertebrale este diminuata, fenomen evidentiat de modificarea urmatorilor indici; distanta degete-sol, occiput-perete (bolnavul stand cu spatele la perete), barbie-stern si semnul Schober, care consta in scaderea alungirii normale la flexiune a coloanei toraco-lombare, fixand doua repere. Articulatiile coxo-femurale sunt frecvent prinse bilateral: genunchiul poate prezenta hidrartroza. Formele cu atingeri periferice sunt mai invalidante. Bolnavii care exercita profesiuni cu activitate fizica intensa suporta mai bine boala. Subfebrilitatea, astenia, cresterea V.S.H., usoara anemie normocroma, leucocitoza moderata pot aparea in puseurile evolutive. Exa­menul radiologie arata semne de sacroileita bilaterala, cu estomparea sau stergerea interliniei articulare, si un proces de condensare periarticular. Mai tarziu, apare osteoporoza sacrului si a coloanei lombare, ce confera un aspect “sticlos” acestor segmente. Radiografia coloanei lombo-dorsale releva prezenta sindesmofitelor -punti osoase longitudinale care contureaza discurile intervertebrale, realizand in stadiile avansate aspectul de “coloana de bambus”. Osificarea ligamentelor inter-vertebrale face sa apara radiologie o linie mediana si doua laterale, constituind “semnul troleibuzului”. Cand sunt prezente numai osificarile laterale, imaginea sugereaza “liniile de tramvai”.

in stadiul avansat, durerea scade in intensitate. Daca boala nu a fost corect tratata, deformarile sunt mari, realizand aspectul “in Z” sau “in pozitia de bun schior” (cifoza, capul proiectat anterior, stergerea lordozei lombare, flexiunea in solduri si genunchi). Aceste forme sunt grave, invalidante. Daca bolnavul a fost corect tratat, pozitia coloanei este in rectitudine, care permite o viata cat mai aproape de normal, in toate stadiile descrise pot aparea manifestari oculare (irita, iridociclita), cardiace (insuficienta aortica, insuficienta cardiaca), neurologice (prin compresiune), amiloidoza, colita ulceroasa etc.

Diagnosticul se bazeaza in stadiul initial, de debut, pe criteriile enuntate, iar in stadiile tardive, pe semnele clinice si radiologice. Lombalgiile persistente sau sciatica
bilaterala la un barbat tanar impun examenul radiologie pentru precizarea ; diagnosticului. Pentru precizarea diagnosticului trebuie sa se elimine R.A.A., poliartrita reumatoida, sciatica vertebrala, artitele traumatice, spondiloza etc.

Formele clinice: 1) forma cifotica, “in Z”; 2) forma rectilinie (coloana in rectitudine, “in scandura”); 3) forma periferica (interesarea articulatiilor membre­lor inferioare si dureri la nivelul calcaielor); 4) forma suedeza, cu manifestari analoge P.R.; 5) forme severe, medii sau usoare; 6) la femei, sunt prinse mai frecvent articulatiile periferice, cu hiperlordoza si evolutivitate medie.

Evolutie,prognostic: evolutia este cronica, progresiva spre anchiloza. Prognos­ticul vital este bun. Bolnavii exiteaza prin infectii intercurente, insuficienta cardiaca sau amiloidoza. Prognosticul functional este mediocru in cazurile cu atingeri periferice multiple. Capacitatea profesionala este in general pastrata. Este interesant de relevat, din acest punct de vedere, ca atat poliartrita reuma­toida (P.R), cat si spondilita anchilozanta evolueaza spre stadiul final: anchiloza. Caile prin care se realizeaza aceasta sunt insa diferite. Pe cand P.R. distruge articulatiile si realizeaza anchiloza prin “distractia articulara”, spondilita anchilozanta, “con­struieste anchiloza”, la inceput printr-un stadiu de anchiloza fibroasa, care devine apoi osoasa.

Tratament, recuperare: obiectivele urmarite in Tratamentul spondilitei anchilozante sunt: oprirea in evolutie a procesului inflamator, deci stabilizarea bolii; prevenirea deformatiilor de coloana vertebrala si a anchilozei; reintegrarea in munca a bolnavului, deci recuperarea functionala.

Odinioara spondilita anchilozanta (S.A.) era o boala invalidanta, cu anchiloze si deformari mari. Astazi, aceasta eventualitate este tot mai rara datorita Tratamentului.

Tratamentul medicamentos : Acid acetilsalicilic ; fenamatii; Soripal; Brufen; fenilbutazona si derivatii sai (Tanderil); indometacin ; corticoterapia in doze moderate, in formele periferice, rezistente la alte Tratamente; injectii locale cu hidrocortizonin artritele periferice (uneori); sarurile de aur (rareori), tot in formele periferice; ca si antimalaricele de sinteza. Tratamentul de baza este fenilbutazona sau derivatii sai, indometacinul si medicatia decontracturanta (Clorzoxazon, Paraflex, Decontractil).

Tratamentul de reeducare si recuperare (kineziterapia) vizeaza corijarea cifozei, diminuarea redoarei, ameliorarea functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare.

Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Sunt necesare repausul diurn si somnul pe pat tare si drept, fara perna, cu sau fara perna sub lombe (pentru a preveni cifoza toracala), cu sau fara saci de nisip pe umeri si frunte. Repausul la pat nu trebuie exagerat, el fiind indicat numai in perioadele acute, dureroase, de scurta durata, pentru a nu favoriza anchiloza. Se contraindica sederea prelungita pe fotoliu sau scaun, care nu trebuie sa depaseasca o ora pe zi. Bolnavul trebuie sa faca miscari cat mai frecvente. Supradozarea efortului este relevata de aparitia durerilor. Fiind vorba de un Tratament de lunga durata, exercitiile trebuie sa fie de scurta durata si usor de executat. Bine tratata, S.A. chiar dupa ani de evolutie permite o activitate profesionala normala. Reeducarea se face deci la domiciliu, iar rezultatele se controleaza la 1, 2 sau 3 luni. Somnul de noapte trebuie sa fie de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara perna, pe pat tare. Ziua se fac 3 – 4
cure de repaus de 5 -10 minute de decubit dorsal. Dimineata si seara, cateva minute de exercitii de respiratie, de gimnastica medicala si exercitii de postura cu capul perfect drept, calcaiele, sacrul si occiputul in contact cu peretele.

Exercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de ortostatism, decubit dorsal si ventral, de cel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea acestora intr-un serviciu de specialitate) pentru intarirea musculaturii paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii articulare. Se utilizeaza extensia dorsala in procubit sau in pozitie sezanda, gimnastica la spalier, mobilizarea dorso-lombara dupa metoda cvadrupedica Klapp, cea mai relaxanta pentru coloana, cu mers incru­cisat sau liniar (“in buiestru”), asa cum merg camila, ursul, si uneori, calul.

Ca gimnastica respiratorie, se recomanda exercitii in semilordoza, pentru tonifierea peretelui abdominal, exercitii de mobilizare a partii superioare a custii toracice si exercitii de ridicare fortata a bratului in decubit lateral, in inspiratie fortata, bine ritmata, asociate de compresiunea custii toracice in expiratie. Reeducarea functionala a articulatiilor periferice se face prin exercitii de mobilizare activa si pasiva, pana la exercitii de postura cu greutati si scripeti sau scoici de gips amovibile (sub controlul evolutiei clinice si biologice a procesului inflamator).

In unele cazuri se recomanda hidro-kineziterapia (miscari in apa), practicarea inotului (pe o parte, apoi pe spate si la urma bras) masajul cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare, vibratii), electroterapie, hidroterapie, termoterapie, balneote-rapie.

In perioadele de acalmie indicatia este de cura de mare (Eforie, Mangalia) sau la Felix, Govora, Herculane. Ultima etapa a Tratamentului de recuperare este recomandarea unei munci usoare, adaptata posibilitatilor bolnavului (cartonaj, impletit, artizanat etc), sub control medical.

Tratamentul ortopedic-chirugical (osteotomie, artroplastii etc.) este rezervat formelor avansate, incorect tratate initial.

Powered by WordPress | PalmPreBlog.com has New Palm Pre Deals | Thanks to iFreeCellPhones.com Verizon Cell Phones, Free MMO and Fat burning furnace review
Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
ATENTIE ! Informatiile publicate pe acest site au scop informativ si educational. Acestea nu inlocuiesc consultul medical de specialitate. Copyright © 2015 | Medpont - Toate drepturile rezervate | Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.