Category Archives: Cardiologie

Tromboflebita

tromboflebita.tratament

Tromboflebita definitie: tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicatie este embolia, face parte din boala tromboemboiica. in evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de scurta durata (5 – 6 zile), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin emboligen.

Cauze: principalii factori patogeni sunt staza circulatorie venoasa, hiper-coagulabilitatea sangelui si leziunile endoteliului venos.

Tromboflebita apare frecvent in insuficienta cardiaca, dar si in alte afectiuni insotite de staza venoasa, datorita imobilizarii prelungite. Poate aparea in boli casectizante si in primul rand in cancer, in boli ale sangelui (leucemii, anemii, poliglobulii), in febra tifoida, in ischemii arteriale masive, supuratii, traumatisme, varice, dupa antibiotice si corticoizi. Se observa si dupa interventii chirurgicale pe …

Trombul arterial

Trombul arterial

Trombul arterial

Apare cel mai frecvent ca urmare a unor leziuni preexistente la nivelul arterelor: ateroscleroză, arterită, anevrisme, traumatisme. Sediul de elecţie îl reprezintă arterele membrelor inferioare, arterele coronare, arterele cerebrale, renale, mezenterice, aorta.

Macroscopic
Trombusul arterial este aderent de peretele vascular, la nivelul locului de formare şi se extrage cu greutate din lumenul vasului; are suprafaţa neregulată, este uscat, friabil, albicios-cenuşiu, fără luciu.
Trombul arterial este cel mai frecvent alb sau mixt, parietal. Trombul alb se poate amplifica printr-un tromb roşu, determinând obliterarea lumenului vascular.
Trombul mixt este format din alternanţa unor mase trombotice albe şi roşii, având un aspect pestriţ, striat; prezintă un cap albicios sau pestriţ, aderent la peretele vascular, un corp mixt, cu striuri alternante albe şi roşii, aderent la peretele vasului şi o coadă  roşie, liberă în lumenul vasului.
Trombii recenţi sunt întotdeauna roşii, au aspect gelatinos, lucios, umed obstruând, de obicei, traiectele …

Edemul Pulmonar

Edemul pulmonar
Edemul Pulmonar
Edemul Pulmonar este consecinta insuficientei ventriculare stangi acute severe care determina cresterea presiunii venoase pulmonare si exudat alveolar.
Manifestarile clinice sunt dispnee severa, diaforeza, wheezing si uneori expectoratie de sputa sanguinolenta cu aspect spumos. Diagnosticul se stabileste clinic si  pe baza radiografiilor toracice.
Daca presiunea de umplere a ventriculului stang creste brusc fluidul plasmatic trece rapid din capilarele pulmonare in spatiile interstitiale si alveole cauzand edem pulmonar.
Aproximativ jumatate din cazuri sunt cauzate de ischemie coronariana acuta, un sfert de decompensarea unei insuficiente cardiace severe preexistente, inclusic IC cu disfunctie diastolica secundara HTA, iar restul au ca etiologie aritmii, disfunctii valvulare acute sau supraincarcare acuta de volum secundara administrarii excessive de fluide intravenous.
 
Semne si simptome
 
Pacientii prezinta dispnee severa, agitatie si anxietate associate cu senzatia de sufocare.
Sunt intalnite frecvent tuse cu expectoratie de sputa cu striuri sanguinolente, paloare, cianoza si diaforeza intensa.
Pulsul este rapid si

Sindromul coronarian acut

Sindromul coronarian acut
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
Evaluarea iniţială a pacientilor:
 
Istoricul bolii cu descrierea precisă a simptomelor. Examenul obiectiv care va căuta o boală valvulară (stenoză aortică), cardiomiopatie hipertrofică, insuficienţă cardiacă şi boală pulmonară.
Electrocardiograma: comparaţia cu un ECG anterior în principal la pacienţii cu patologie cardiacă preexistentă ca hipertrofia de ventricul stâng sau o boală coronariană cunoscută.
Supradenivelarea de segment ST semnifică ocluzia completă a unei artere coronare majore şi este indicată terapia de reperfuzie imediată;
Modificări ale segmentului ST dar fără supradenivelare persistentă sau ECG normal (51% din cazuri);
7% din cazuri nu se pot încadra şi modificările ECG sunt neconcludente (BRS, pacemaker).
În ultimele 2 situaţii sunt necesari markerii biochimici. Investigaţiile de laborator includ hemoglobina (anemie), markerii injuriei miocardice (de preferat troponina T cardiacă sau troponina I cardiacă). Dacă concentraţiile troponinelor sau ale enzimelor cardiace cresc, avem de a face cu injurie celulară ireversibilă, iar aceşti

Resuscitarea cardio-respiratorie

Resuscitarea cardio-respiratorie
Resuscitarea cardio-respiratorie
Pe primul plan este securitatea salvatorului/personalului medical.
– Evaluaţi zona din punct de vedere al pericolelor posibile pentru victima şi salvator/personalul medical.
– Uitaţi-vă să nu existe în apropiere un cablu electric căzut sau ceva care ar putea explica accidentul persoanei căzute şi care v-ar putea accidenta şi pe dumneavoastră.
– Folosiţi echipamentul de protecţie personală: ochelari, salopetă, mănuşi, vestă, apărători pentru urechi, mască.
Verificaţi dacă victima/pacientul răspunde:
– Loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l suficient de tare: “cum vă simţiţi?” sau “sunteţi bine, totul este în regulă?”
Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau mişcarea victimei/pacientului):
– Atunci nu mişcaţi victima/pacientul (dacă nu se află în pericol).
– Obţineţi informaţiile necesare despre circumstantele accidentului
– Apreciaţi continuu condiţiile din jurul victimei/pacientului pentru a nu va supune pericolelor.
– Chemaţi ajutor dacă este necesar.
Dacă nu primiţi nici un răspuns, dacă nu geme, nu se mişcă,
– Strigaţi dupa

Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina

Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina
Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina, cu sub-categoriile ei hipertensiunea gestationala, preeclampsie, eclampsie, preeclampsie suprapusa hipertensiunii cronice, este una dintre complicatiile importante ce pot surveni pe parcursul sarcinii.
Anual în lume mai mult de 4 milioane de gravide vor suferi de preeclampsie si aproximativ 100.000 vor dezvolta eclampsie.
Preeclampsia:
Se defineste ca  tensiune arteriala sistolica mai mare sau egala cu 140 mm Hg sau tensiune arteriala diastolica mai mare sau egala cu 90 mm Hg aparuta pentru prima data pe parcursul sarcinii, dupa vârsta gestationala de 20 de saptamâni de amenoree, la o pacienta anterior normotensiva, si proteinurie  de 0,3 g/24ore.
Eclampsia:
Se defineste prin aparitia convulsiilor tip „grand mal” la o pacienta cunoscuta cu preeclampsie si ale carei convulsii nu pot fi atribuite altor cause.
Preeclampsia suprapusa pe HTA cronica:
Se defineste prin aparitia pentru prima data pe parcursul sarcinii a unei proteinurii mai mari de 0,3g/24ore la o …
Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via