Category Archives: Cardiologie

Stenoza mitrala

Stenoza mitrala.

1. Stenoza mitrala – Definitie 

Stenoza mitrala este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea valvelor cu stramtarea orificiului, impiedicand scurgerea sangelui din atriu in ven­triculul stang in timpul diastolei.

Prima consecinta a stramtarii orificiului mitral consta in scaderea debitului ven­triculului stang. Pentru o perioada de timp, prin interventia unor mecanisme com­pensatoare – dilatatie si crestere a presiunii diastolice in atriul stang – debitul ven­triculului stang se mentine normal.

Cu timpul, fenomenele compensatoare sunt depasite, debitul cardiac scade si sangele stagneaza deasupra obstacolului in atriul stang si in circulatia pulmonara, ceea ce impune inimii drepte un efort suplimentar, din care cauza se hipertrofiaza, iar mai tarziu se decomoenseaza. Cat timp debitul ventriculului stane ramane normal, stenoza mitrala este compensata si nu apar complicatii. Cand apar staza si hipertensiunea pulmonara, survin semne pulmonare, iar in ultima perioada, cand inima dreapta cedeaza, apar semnele insuficientei cardiace drepte.

2. Cauze

Angina pectorala

Angina pectorala

1. Angina pectorala – Definitie:

Angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei ische­mice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (nitroglicerina, nitrit de amil).

2. Cauze:

Principala cauza (90 – 95%) este ateroscleroza coronariana, care se manifesta sub forma de stenozari sau obliterari coronariene si zone de necroza si fibroza miocardica difuza. Valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezinta cauze mult mai rare.

3. Fiziopatologie:

Angina pectorala este expresia unei insuficiciente coronariene acute, datorita dezechilibrului brusc, aparut la efort, intre nevoile miocardului (mai ales in O,) si posibilitatile arterelor coronare. In mod normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putand creste la efort de 8 – 10 ori. Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita coronarelor stenozate.…

Tromboflebita

tromboflebita.tratament

1. Tromboflebita – Definitie:

Tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicatie este embolia, face parte din boala tromboemboiica. in evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de scurta durata (5 – 6 zile), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin emboligen.

2. Cauze:

Principalii factori patogeni sunt staza circulatorie venoasa, hiper-coagulabilitatea sangelui si leziunile endoteliului venos.

Tromboflebita apare frecvent in insuficienta cardiaca, dar si in alte afectiuni insotite de staza venoasa, datorita imobilizarii prelungite. Poate aparea in boli casectizante si in primul rand in cancer, in boli ale sangelui (leucemii, anemii, poliglobulii), in febra tifoida, in ischemii arteriale masive, supuratii, traumatisme, varice, dupa antibiotice si corticoizi. Se observa si dupa …

Trombul arterial

Trombul arterial

Trombul arterial – Apare cel mai frecvent ca urmare a unor leziuni preexistente la nivelul arterelor: ateroscleroză, arterită, anevrisme, traumatisme. Sediul de elecţie îl reprezintă arterele membrelor inferioare, arterele coronare, arterele cerebrale, renale, mezenterice, aorta.

1. Macroscopic
Trombusul arterial este aderent de peretele vascular, la nivelul locului de formare şi se extrage cu greutate din lumenul vasului; are suprafaţa neregulată, este uscat, friabil, albicios-cenuşiu, fără luciu.
Trombul arterial este cel mai frecvent alb sau mixt, parietal. Trombul alb se poate amplifica printr-un tromb roşu, determinând obliterarea lumenului vascular.
Trombul mixt este format din alternanţa unor mase trombotice albe şi roşii, având un aspect pestriţ, striat; prezintă un cap albicios sau pestriţ, aderent la peretele vascular, un corp mixt, cu striuri alternante albe şi roşii, aderent la peretele vasului şi o coadă  roşie, liberă în lumenul vasului.
Trombii recenţi sunt întotdeauna roşii, au aspect gelatinos, lucios, umed obstruând, de obicei, …

Edemul Pulmonar

Edemul pulmonar

Edemul Pulmonar

Edemul Pulmonar este consecinta insuficientei ventriculare stangi acute severe care determina cresterea presiunii venoase pulmonare si exudat alveolar.

Manifestarile clinice sunt dispnee severa, diaforeza, wheezing si uneori expectoratie de sputa sanguinolenta cu aspect spumos. Diagnosticul se stabileste clinic si  pe baza radiografiilor toracice.

Daca presiunea de umplere a ventriculului stang creste brusc fluidul plasmatic trece rapid din capilarele pulmonare in spatiile interstitiale si alveole cauzand edem pulmonar.

Aproximativ jumatate din cazuri sunt cauzate de ischemie coronariana acuta, un sfert de decompensarea unei insuficiente cardiace severe preexistente, inclusic IC cu disfunctie diastolica secundara HTA, iar restul au ca etiologie aritmii, disfunctii valvulare acute sau supraincarcare acuta de volum secundara administrarii excessive de fluide intravenous.

1. Semne si simptome

Pacientii prezinta dispnee severa, agitatie si anxietate associate cu senzatia de sufocare.

Sunt intalnite frecvent tuse cu expectoratie de sputa cu striuri sanguinolente, paloare, cianoza si diaforeza intensa.

Pulsul este rapid

Sindromul coronarian acut

Sindromul coronarian acut

1. Evaluarea iniţială a pacientilor cu sindromul coronarian acut :

Istoricul bolii cu descrierea precisă a simptomelor. Examenul obiectiv care va căuta o boală valvulară (stenoză aortică), cardiomiopatie hipertrofică, insuficienţă cardiacă şi boală pulmonară.

Electrocardiograma: comparaţia cu un ECG anterior în principal la pacienţii cu patologie cardiacă preexistentă ca hipertrofia de ventricul stâng sau o boală coronariană cunoscută.

Supradenivelarea de segment ST semnifică ocluzia completă a unei artere coronare majore şi este indicată terapia de reperfuzie imediată;

Modificări ale segmentului ST dar fără supradenivelare persistentă sau ECG normal (51% din cazuri);

7% din cazuri nu se pot încadra şi modificările ECG sunt neconcludente (BRS, pacemaker).

În ultimele 2 situaţii sunt necesari markerii biochimici. Investigaţiile de laborator includ hemoglobina (anemie), markerii injuriei miocardice (de preferat troponina T cardiacă sau troponina I cardiacă). Dacă concentraţiile troponinelor sau ale enzimelor cardiace cresc, avem de a face cu injurie celulară

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.