Category Archives: Cardiologie

Resuscitarea cardio-respiratorie suportul vital bazal

Resuscitarea cardio-respiratorie

Resuscitarea cardio respiratorie

Pe primul plan este securitatea salvatorului/personalului medical.

– Evaluaţi zona din punct de vedere al pericolelor posibile pentru victima şi salvator/personalul medical.
– Uitaţi-vă să nu existe în apropiere un cablu electric căzut sau ceva care ar putea explica accidentul persoanei căzute şi care v-ar putea accidenta şi pe dumneavoastră.
– Folosiţi echipamentul de protecţie personală: ochelari, salopetă, mănuşi, vestă, apărători pentru urechi, mască.

Verificaţi dacă victima/pacientul răspunde:

– Loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l suficient de tare: “cum vă simţiţi?” sau “sunteţi bine, totul este în regulă?”

Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau mişcarea victimei/pacientului):

– Atunci nu mişcaţi victima/pacientul (dacă nu se află în pericol).
– Obţineţi informaţiile necesare despre circumstantele accidentului
– Apreciaţi continuu condiţiile din jurul victimei/pacientului pentru a nu va supune pericolelor.
– Chemaţi ajutor dacă este necesar.

Dacă nu primiţi nici un răspuns, dacă nu geme, nu se mişcă,

– Strigaţi

Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina

Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina

Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina, cu sub-categoriile ei hipertensiunea gestationala, preeclampsie, eclampsie, preeclampsie suprapusa hipertensiunii cronice, este una dintre complicatiile importante ce pot surveni pe parcursul sarcinii.

Anual în lume mai mult de 4 milioane de gravide vor suferi de preeclampsie si aproximativ 100.000 vor dezvolta eclampsie.

Preeclampsia:

Se defineste ca  tensiune arteriala sistolica mai mare sau egala cu 140 mm Hg sau tensiune arteriala diastolica mai mare sau egala cu 90 mm Hg aparuta pentru prima data pe parcursul sarcinii, dupa vârsta gestationala de 20 de saptamâni de amenoree, la o pacienta anterior normotensiva, si proteinurie  de 0,3 g/24ore.

Eclampsia:

Se defineste prin aparitia convulsiilor tip „grand mal” la o pacienta cunoscuta cu preeclampsie si ale carei convulsii nu pot fi atribuite altor cause.

Preeclampsia suprapusa pe HTA cronica:

Se defineste prin aparitia pentru prima data pe parcursul sarcinii a unei proteinurii mai mari de 0,3g/24ore la o

Edemul pulmonar cardiogen

Edemul pulmonar cardiogen

Edemul pulmonar cardiogen se manifesta ca o dispnee severa ce apare datorita cresterii cantitatii de lichid in spatiile extravasculare ale plamanilor si patrunderea lui in alveole.

Clinic bolnavul mai prezinta: tuse productiva cu expectoratie spumoasa, rozata si abundenta, cianoza, transpiratii, anxietate si este cunoscut ca avand istoric de suferinta cardiaca.

1. Principalele cauze ale edemului pulmonar cardiogen sunt:

– efortul fizic intens
– intreruperea dietei hiposodate
hipertensiune arteriala prost controlata
– tulburarile de ritm paroxistic
– insuficienta ventriculara stanga
– sindromul coronarian acut
– cardiopatii valvulare

2. Conduita de urgenta in cazul edemului pulmonar cardiogen este:

– plasarea bolnavului in pozitie sezanda
– aspirarea expectoratiei si curatarea cavitatii orofaringiene
– aplicarea garoului la nivelul membrelor pentru a reduce presarcina (intinderea initiala a fibrelor miocardice)
– administrare de oxigen continuu.

In edemul pulmonar cardiogen cu tensiune arteriala normala sau crescuta se administreaza un diuretic intravenos cu actiune rapida: Furosemid– …

Tulburarile ritmului cardiac

Tulburarile de ritm cardiac

Tulburarile ritmului cardiac. Ritmul cardiac normal are o frecventa de 60-100 batai pe minut, care apar regulat datorita descarcarii impulsurilor electrice de la nivelul nodului sinoatrial (grup de celule aflate la jonctiunea dintre vena cava superioara si regiunea latero- superioara a atriului drept), care apoi sunt conduse la miocite producand contractia mecanica a inimii.

Tulburarile de ritm cardiac apar datorita generarii sau conducerii anormale a acestor impulsuri electrice.

Tulburarile ritmului cardiac pot fi cauzate de :

– defecte congenitale structurale sau functionale ale inimii
– scaderea potasiului
– scaderea magneziului
hipo sau hipertiroidism
– medicamente sau alimente: miofilin, simpatomimetice, alcool, cafeina

Activitatea electrica a inimii este reprezentata de electrocardiograma.

Principalele tulburari de ritm cardiac:

A. Fibrilatia atriala

– este cea mai frecventa aritmie, care apare in stenoza mitrala, hipertensiune arteriala, cardiomiopatie hipertrofica sau dilatativa, prolapsul de valva mitrala, cardiopatia ischemica sau tireotoxicoza
– ritmul de contractie a …

Boala varicoasa.Varicele

Boala varicoasa.Varicele.

Boala varicoasa se refera la aparitia unor dilatatii, elongari si torsiuni ale venelor din teritoriul venelor safene si afluentilor acestora.

Varicele pot fi:

– primare: determinate de insuficienta valvelor venoase sau de anomalii ale peretelui venos

– secundare: detrminate de tromboflebita, ocluzie venoasa neoplazica, fistule arterio- venoase.

1. Conditii favorizante pentru boala varicoasa:

– factor genetic
– ortostatism prelungit
– ridicare de greutati
– sarcina
obezitate
– constipatie cronica

2. Boala varicoasa – Simptome:

– la debut, senzatie de nelinistie care determina pacientul sa-si maseze gamba
– senzatie de greutate a gambei, ce dispare in pozitie culcata, cu picioarele usor ridicate fata de planul corpului
– senzatie de greutate dureroasa sau de obosela dupa ortostatism prelungit
prurit la nivelul gambelor, secundar dermatitei de staza

3. Boala varicoasa – Semne:

cianoza portiunii inferioare a gambelor
– edem discret initial la nivelul gleznei
– vene dilatate, sinuoase, elongate …

Arteriopatia obliteranta

Arteriopatia obliteranta

Arteriopatia obliteranta reprezinta reducerea progresiva a lumenului vascular si a fluxului sanguin spre membre, ceea ce poate duce la apritia unui tablou clinic de ischemie periferica. Arteriopatia apare frecvent in cadrul aterosclerozei sistemice (ingrosarea peretilor vasculari prin depunere de grasimi).

1. Clinica arteriopatiei obliterante:

– oboseala la mers
– carcei si parestezii in gamba si glezna
– claudicatie intermitenta: crampa dureroasa, ce apare la mers si cedeaza in repaos
durerea poate apare si in coapsa sau regiunea fesiera- in obstructia arteriala inalta
– durerea in repaos apare in stadii avansate si este difuza si accentuata noaptea
– temperatura cutanata scazuta la nivelul membrelor inferioare
– pilozitate redusa
– unghii ingrosate si fisurate
– infectii cutanate
ulcere ischemice
– gangrena uscata: necroza nedureroasa, nagra- violacee, acoperita de crusta
–  gangrena umeda: cu edem si limgangita
– diminuarea sau disparitia pulsului la nivelul arterelor membrelor inferioare

2. Stadializarea Leriche in

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.