Colica renala

Colica renala

Colica renala reprezinta o urgenta medicala caracterizata prin durere acuta paroxistica cu iradiere uretero-vezico-genital, insotita de polakiurie, disurie si hematurie provocata de un spasm al cailor urinare.

1. Colica renala – Cauze:

– litiaza reno- ureterala
– inflamatii urogenitale: pielonefrite, pielonefroza, tuberculoza renala
-tumorile renale, de uter, colon si rect ( prin compresiune uretrala extrinseca)

2. Colica renala – Semne si simptome

Litiaza renala poate evolua mult timp fara nici o simptomatologie,asa cum se intampla in cazurile calculilor ficsi care nu impiedica scurgerea urinii (mictiunea).

Principalul simptom al colicii renale este durerea. Debutul durerii poate fi brutal, dupa trepidatii, eforturi fizice, sarituri sau consumul exagerat de lichide care pot sa mobilizeze calculii existenti.

Durerea este insotita si de semne locale,asa cum ar fi dysuria (dureri la urinare),polachiurea (mictiuni frecvente si putine cantitativ), care trezeste de multe ori bolnavul noaptea si hematuria (sange in urina care poate fi in cantitate …

Ulcerul cronic de gamba

Ulcerul cronic de gamba

Ulcerul cronic de gamba – ulcerele membrelor inferioare sunt produse prin tulburari circulatorii primitive sau secundare, cea mai frecventa dintre acestea fiind insuficienta circulatorie venoasa cronica, urmata de insuficienta arteriala si de neuropatia diabetica.

A. Ulcerele venoase

Ullcerele venoase apar datorita disfunctiei congenitale sau dobandite a valvelor venelor profunde si comunicante si sunt arareori dureroase.

Insuficienta venoasa cronica prezinta 3 grade de severitate:

*gradul I- coroana venoasa: venectazii asimptomatice, insotite de edem maleolar vesperal
*gradul II- dermatita ocra si purpurica, edem, dermatoscleroza, liposcleroza
*gradul III- ulcerul venos

1. Clinica ulcerului cronic de gamba:

1. Edemul- cea mai precoce manifestare, alb, moale, nedureros, accentuat in ortostatism si la caldura

2. Dermatita ocra si purpurica: apare datorita extravazarii eritrocitelor in derm

3. Dermatita de staza: manifestarile sale clinice cuprind toate tipurile de varice si tulburari circulatorii- venoase, arteriale, limgatice, edemele, tulburari de pigmentare si tulburari atrofice, culminand cu ulcerul cronic de gamba. …

Sindromul premenstrual (SPM)

Sindromul premenstrual

Sindromul premenstrual implică o varietate de simptome fizice legate de ciclul menstrual. Prin definiţie, simptomele apar cu cateva zile inainte de aparitia scurgerii menstruale. Aceste simptome dispar de obicei la o zi sau doua dupa instalarea sangerarii.

Sindromul premenstrual
apare în timpul fazei luteale a ciclului menstrual. Această fază are loc imediat după ce un ovul este eliberat din ovar şi durează incepand cu ziua a 14- a, pana in ziua a 28 a unui ciclu menstrual normal.

În timpul fazei luteale, hormonii din ovar fac ca mucoasa uterului să crească in grosime şi sa devina spongioasă. În acelaşi timp, un ovul este eliberat din ovar. În acest moment, nivelul progesteronului creşte în organism, în timp ce nivelul de estrogen, începe să scadă. Trecerea de la estrogen la progesteron poate provoca unele dintre simptomele sindromului premenstrual.

1. Simptome:

– anxietate, nervozitate, schimbari de dispozitie, iritabilitate, depresie, uitare, confuzie, insomnie , …

Convulsii febrile la copil

Convulsii febrile la copil

1. Convulsii febrile la copil 

Convulsiile febrile sunt frecvente, ele apar la copiii cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 4 ani,cu o medie de 18 luni.Convulsiile febrile apar in 74% din cazuri la febra mai mare de 39 grade Celsius,dar pot sa apara si la o bebra sub 39 grade Celsius,in functie de maturitatea creierului copilului (acesta avand un prag convulsionant mai scazut ).

2. Clasificare

Convulsii febrile simple

1. Febră > 38 – 38,5° C. Convulsiile apar în primele 24 de ore de la debutul febrei.
2. Criza convulsivă este generalizată, unică în 24 ore.
3. Durata crizei este sub 15 minute
4. Febra nu are ca substrat o infecţie a sistemului nervos central.
5. Electroencefalograma este normală la 7 – 10 zile de la criză

Convulsii febrile complexe :

1. Durata crizei este > 15 minute
2. Convulsiile sunt focale sau parţiale,
3. Sunt multiple în …

Lombosciatica

Lombosciatica

Lombosciatica sau durerea lombara reprezinta un sindrom clinic dureros, fara cauze anatomice decelabile, caracterizat prin durere localizata in zona dorsala a coloanei vertebrale si sacrala, asociata sau nu cu iradiere in membrele inferioare.

Lombosciatica se clasifica in lombosciatica acuta cu durata pana la 6 saptamani, lombosciatica subacuta cu durata intre 6 si 12 saptamani sau cronica cu evolutie de peste 12 saptamani.

1. Cauzele aparitie lombosciaticii:

In 90% dintre cazuri, lombosciatica apare din cauza hernierii unui disc intervertebral, aspect ce duce la comprimarea radacinii nervoase adiacente, cu instalarea durerii lombare (lombalgie). Aceasta iradiaza la nivelul membrului inferior (sciatica), iar durerea este intretinuta prin asocierea contracturii musculaturii paravertebrale.
-alterari degenerative ale discului intervertebral cu protruzia sau prolapsul discului intervertebral
– anomalii congenitale lombosacrate
– artroza articulatiilor interapofizare
stenoza de canal spinal
– fracturi de corp vertebral
spondilita anchilozanta (boala inflamatorie)
– boli infectioase ale coloanei
osteoporoza
– osteomalacie…

Epistaxisul

Epistaxisul

Epistaxisul se refera la hemoragia ce provine de la nivelul narinelor, cavitatii nazale sau nazofaringelui.

Epistaxisul cauze:

-trauma nepenetranta provocata de corp strain sau introducerea degetului in nas, lovituri
– infectii de tract respirator superior: sinuzita, rinita
-anomalii vasculare: malformatie arterio-venoasa, teleangiectazie hemoragica( boala Rendu-Osler)
– neoplasm
hipertensiune arteriala
– coagulopatii: hemofilie, trombocitopenie, leucemii,disfunctie plachetara.
– perforatie de sept
– deviatie de sept
-endometrioza( prezenta unor fragmente de mucoasa uterina -endometru- in afara localizarii lor normale)
– uremie si insuficienta hepatica
temperatura şi umiditatea scăzută a aerului.

Epistaxisul – Atitudine terapeutica:

Mai intai bolnavul isi va spala nasul pentru a indeparta eventualele cheaguri de sange, apoi se va aseza pe un scaun, se va elibera de orice compresiune (guler, cravata) si va respira cu gura deschisa.
Se vor aplica masuri de hemostaza locala: compresiune digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute, aplicarea de …

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via
Copy link