Tag Archives: Infarctul miocardic

Morfopatologia Infarctului Miocardic

Morfopatologia Infarctului Miocardic
Morfopatologia Infarctului Miocardic
Infarctul miocardic este definit morfopatologic ca şi moartea celulelor cardiace datorită ischemiei prelungite.
Moartea celulară este împarţită morfopatologic ca şi necroză de coagulare sau a benzilor contractile, care de obicei evoluează către oncosis, dar poate apărea şi printr-un grad mai mic prin apoptoză. Pentru a diferenţia aceste entităţi este necesară analiza minuţioasă a secţiunilor morfopatologice de către specialişti în domeniu.
Moartea celulară nu apare imediat după inceputul ischemiei miocardice, însă este o perioadă finită în care apare (de exemplu mai puţin de 20 minute la unele modele animale).
Necroza miocardică poate fi identificată microscopic şi macroscopic la examinarea postmortem,
doar după câteva ore.
 Necroza completă a celulelor miocardice durează cel puţin 2-4 ore, fiind dependentă de prezenţa circulaţiei colaterale în zona ischemică, ocluzia arterială coronariană persistentă sau intermitentă, sensibilitatea miocitelor la ischemie, precondiţionarea şi/sau nevoia miocardică individuală de oxigen şi nutrienţi.
 În funcţie de mărime, infarctul miocardic …

Infarctul miocardic

Infarctul miocardic reprezinta necroza unei parti de miocard, consecutiva unei obstruari bruste a unei artere coronare.
In cursul infarctului miocardic, irigarea inimii nu se mai face, fara sange si oxigen, celulele miocardului mor, eliberand enzime cardiace care distrug tesutul inconjurator.
Inima funcţionează ca o pompă, fiind formată din patru camere: două atrii şi doi ventriculi,
ce primesc sânge oxigenat de la plămâni şi trimit sângele mai departe în întreg organismul.
Principalele artere care vascularizează inima – arterele coronare – pornesc din aortă şi asigură vascularizaţia inimii cu oxigen şi substanţele nutritive.
Exista două artere coronare majore: dreapta şi stânga, cu multiple ramuri ce hrănesc inima. Aceste ramuri sunt : artera descendentă anterioară, artera circumflexă, artera coronară dreaptă, artere diagonale, marginale etc.
Când una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare sunt obstruate (ex.: placă de aterom, cheag), sângele nu poate ajunge in zona respectiva de miocard, care nu va primi …

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.