Anevrism de aorta

1. Anevrism de aorta – Ce este anevrismul?

Un anevrism este o dilatare, o largire de forma unui balon a unei artere, datorata slabirii peretelui acesteia. Anevrismele se pot produce la nivelul oricaror artere, dar cel mai frecvent se intalneste la aorta, vasul principal care conduce sangele de la inima in corp. Anevrismele mai pot apare la artera poplitee, in spatele genunchiului si mai rar la arterele carotide sau femurale.

Important de stiut!!!
Anevrism de aorta abdominala, denumit AAA, trebuie obligatoriu tratat, deoarece se poate rupe, cauzand hemoragie interna grava si chiar moarte. Doar jumatate din pacientii care ajung la spital cu un anevrism de aorta abdominala rupt reusesc sa supravietuiasca. Riscul de ruptura creste cu marimea anevrismului. In general, anevrismele aortei abdominale mai mari de 4,5 cm trebuie operate, iar cele mai mici urmarite periodic, la 6 luni.

2. Care este cauza si care sunt factorii de risc?

Cauza anevrismelor nu este cunoscuta, dar se pare ca un rol important il are pierderea treptata a unor proteine care mentin elasticitatea vaselor, anume colagenul si elastina.

3. Riscul de a face anevrism de aorta abdominala este mai mare la

– barbatii peste 60 de ani, fumatori;… Citeste tot aticolul

Tratamentul cancerului mamar neinvaziv (IN SITU)

Tratamentul cancerului mamar neinvaziv (IN SITU) . Cancerul mamar neinvaziv include carcinomul lobular in situ (CLIS) şi carcinomul ductal in situ (CDIS).

Carcinomul mamar in situ nu este o boală sistemică (membrana bazală nu este depăşită), motiv pentru care tratamentul local este singura indicaţie terapeutică (chimioterapia nu este indicată la pacientele cu carcinom in situ).

Tratamentul CDIS este chirurgical: se poate practica excizia focarului de CDIS cu conservarea sânului sau mastectomia totală. În cazurile de CDIS în care nu se pot obţine margini negative concomitent cu un rezultat cosmetic bun, se indică o mastectomie (totală) simplă (MS). Aceasta este utilizată şi în cazul unor leziuni localizate în 2 sau mai multe cadrane. Opţional se poate recurge la MS. La cererea pacientei, chiar dacă marginile de rezecţie ale piesei de sectorectomie sunt negative, se practică MS. Tot opţional, după MS se poate face o reconstrucţie mamară.

După intervenţia chirurgicală conservatoare se recomandă radioterapie (50 Gy/5 săptămâni).

La pacientele cu CDIS nu este necesară limfadenectomia axilară. Nu se recomandă identificarea şi biopsierea ganglionului santinelă odată cu sectorectomia la pacientele cu CDIS pur. Orice ganglion palpabil trebuie biopsiat. Biopsierea ganglionului santinelă la pacientele la care se practică … Citeste tot aticolul

Boala arteriala periferica

1. Ce este boala arteriala periferica?

Boala arteriala periferica – Arterele transporta sange bogat in oxigen si substante nutritive de la inima la restul organismului. Cand arterele de la picioare se ingusteaza si se blocheaza datorita depunerilor de colesterol, tesuturile nu vor mai primi suficient sange ca sa functioneze normal. Vorbim in acest caz de boala arteriala obstructiva periferica. Cauza cea mai frecventa care provoaca ingrosarea arterelor este ateroscleroza. Boala arteriala periferica (BAP) provoaca durere la mers, la muschii de la fese, coapse sau gambe. Riscul de a face acesta boala creste o data cu varsta, astfel ca una din trei persoane care au implinit 70 de ani au BAP. In plus, fumatul, diabetul, tensiunea arteriala, obezitatea si grasimile crescute in sange provoaca boala la varste mai tinere.

Aorta este cea mai mare artera a corpului si ea transporta sangele pompat de inima catre restul corpului. Imediat sub nivelul ombilicului, in … Citeste tot aticolul