Cancere ginecologice

Tipuri de cancere ginecologice

1. Cancerul de ovar

Unele paciente cu neoplasm ovarian prezinta simptome nespecifice de greata, dispepsie sau senzatii de balonare si disconfort în abdomenul inferior; altele nu au nici un fel de acuze. Simptome mai evidente, cum sunt durerea, distensia sau masele abdominale si sângerarea vaginala, sunt, de obicei, manifestari ale stadiilor avansate de boala. La diagnosticare, neoplasmul a diseminat extra-ovarian în 75% din cazuri si extrapelvin în 60%. Toate femeile în perioada de premenopauza sau dupa instalarea acesteia, ce prezinta simptome abdominale sau pelvine, trebuie examinate fizic local si general. O masa anexiala la o femeie în post-menopauza necesita laparotomie exploratorie prompta, din moment ce chisturile ovariene functionale nu pot apare la femei ce nu au menstruatie.

2. Cancerul endometrial

Aproape toate femeile ce au carcinom al endometrului dezvolta sângerare vaginala, fie sub forma de secretii serosanguinolente, fie de hemoragie
franca. La trei sferturi din pacientele aflate în post-menopauza, acestea sunt usor de detectat. Totusi, numai o cincime din femeile aflate în post-menopauza, care sângereaza, au cancer endometrial. Trebuie realizate examinarea pelvina si biopsia endometriala. La femeile în post-menopauza, si piometria necesita, de asemenea, examinarea neîntârziata pelvina si biopsie endometriala. Durerea, secretiile … Citeste tot aticolul

Metastaza de adenocarcinom

Metastaza de adenocarcinom. Metastaza reprezintă o tumora malignă secundară, aparută ca urmare a deplasării şi însămânţării la distanţă de celule maligne, de la nivelul tumorii primitive. Metastazarea se realizează pe seama pierderii adezivităţii celulelor tumorale faţa de elementele tisulare vecine şi mobilizării lor active sau pasive.

Metastazarea se produce pe cale limfatică, sangvină, prin contiguitate sau prin însămânţarea în cavităţile naturale.

Adenocarcinomul este o tumora epiteliala maligna, dezvoltata din structurile glandulare care alcatuiesc cele mai multe organe interne.

MACROSCOPIC

Ganglionul interesat este mărit de volum, nedureros, cu consistenţă neomogenă; pe secţiune prezintă zone cenuşiu-rozate şi zone mai albicioase, cu aspect slăninos.

MICROSCOPIC: preparate colorate H.E.

Diagnostic histologic: Ganglion limfatic

Diagnostic histopatologic: Metastaza de adenocarcinom în ganglionul limfatic

Microscopic, la nivelul ţesutului limfatic se poate observa prezenţa de celule canceroase dispuse fie sub formă de pseudoglande cu pluristratificare şi pierderea polarităţii celulare, fie cu dispoziţie compactă, în insule sau cordoane. Celulele neoplazice prezintă atipii şi monstruozităţi nucleare, precum şi mitoze atipice.

CAUZE

Cauzele adenocarcinomului nu sunt pe deplin intelese, asa cum se intampla cu orice alt tip de cancer. Adenocarcinomul este echivalentul malign (cancerigen) al adenomului, forma benigna a tumorilor epiteliale. Distinctia dintre cele doua se poate … Citeste tot aticolul

Tratamentul altor tipuri de cancer mamar

1. Tratamentul altor tipuri de cancer mamar – TUMORA PHYLLODES

Tratamentul local constă în excizie cu margini largi (> 1 cm), fără limfadenectomie axilară. Mastectomia totală este indicată în cazurile în care nu se pot obţine margini libere corespunzătoare. Radioterapia postoperatorie pe sân sau peretele toracic este controversată. Chimioterapia şi hormonoterapia nu aduc beneficiu. În cazul apariţiei metastazelor (de obicei pulmonare) se recomandă tratament similar celui din sarcoamele de părţi moi.

2. Tratamentul altor tipuri de cancer mamar – BOALA PAGET

Boală Paget are indicaţie de mastectomie +/- limfadenectomie axilară sau excizia formaţiunii tumorale mamare şi a complexului mamelono-areolar (CMA), urmată de RT radioterapie) la nivelul întregului sân şi opţional doză suplimentară pe patul tumoral. Carcinomul mamar invaziv şi boala Paget au indicaţie de mastectomie + limfadenectomie axilară sau excizia formaţiunii tumorale mamare şi a CMA + limfadenectomie axilară + RT mamară +/- doză suplimentară pe patul tumoral. Postoperator se face tratament adjuvant corespunzător stadializării tumorii. În cazurile fără carcinom invaziv sau DCIS asociat se recomandă Tamoxifen pentru reducerea riscului de apariţie a unui cancer invaziv.

3. Tratamentul altor tipuri de cancer mamar – CANCERUL MAMAR INFLAMATOR (T4d, N0-3, M0)

Preterapeutic sunt obligatorii anamneza şi examenul fizic, hemoleucograma şi analizele

Citeste tot aticolul

Stadilizarea TNM a cancerului mamar

Stadilizarea TNM a cancerului mamar – Generalitati

Stadilizarea TNM a cancerului mamar include evaluarea tumorii primare, a limfoganglionilor axilari şi a prezenţei metastazelor. Pentru tumora primară, diametrul maxim al tumorii, gradul de infiltrare al structurilor locoregionale (perete toracic, tegument) şi aspectul inflamator al sânului sunt importante.

Evaluarea include o anamneză completă, insistând pe aspectele legate de tumora primară, evoluţia acesteia şi statusul menopauzal. Examenul clinic complet, aprecierea statusului de performanţă, evaluarea hematologică şi biochimică (hemoleucograma completă, teste funcţionale hepatice şi renale, fosfataza alcalină, calcemie), sunt obligatorii. Determinarea markerilor tumorali CA15-3, ACE nu este utilă în diagnosticul tumorilor mamare. În funcţie de rezultatele acestora şi de simptomatologie, dar şi în cazul pacientelor cu risc înalt (N2 anatomo-patologic, cu 4 sau mai mulţi ganglioni axilari pozitivi, sau tumora T4, sau cu semne clinice sau paraclinice ce ridică suspiciunea prezenţei metastazelor), se pot indica şi alte explorări paraclinice: radiografie sau tomografie toracică, ecografie sau tomografie abdominală, scintigrafie osoasă, tomografie sau RMN la nivelul SNC.

Există două modalităţi de stadializare. Prima este stadializarea clinică, care se bazează pe rezultatul examinării clinice şi pe informaţiile obţinute în urma investigaţiilor imagistice. A doua este stadializarea patologică (desemnată prin prefixul “p”), care

Citeste tot aticolul

Tratamentul cancerului mamar invaziv operabil

Tratamentul cancerului mamar invaziv operabil
Tratamentul cancerului mamar invaziv operabil

Tratamentul cancerului mamar invaziv operabil – În această categorie se includ cancerele mamare în stadiile I, II şi o parte din stadiile IIIA (T3N1M0).

Evaluarea si Tratamentul cancerului mamar invaziv operabil

Bilanţul preterapeutic la pacientele cu cancer mamar invaziv operabil include pe lângă examenul clinic investigaţii imagistice şi de laborator pentru excluderea prezenţei leziunilor secundare. Se recomandă efectuarea de mamografie şi ecografie mamară bilaterală la toate pacientele. RMN mamar, scintigrafia osoasă, evaluările imagistice abdominale şi/sau toracice au următoarele indicaţii:

1) RMN de sân:

a) metastază ganglionară axilară de carcinom mamar confirmată histologic sau boală Paget a mamelonului, dar fără tumoră primară identificată (Tx-N1-3) – pentru identificarea tumorii primare

b) cancer mamar confirmat, dar cu extensia incertă a bolii – pentru stabilirea extensiei locale şi identificarea unei eventuale boli multicentrice

c) înainte şi după tratamentul neoadjuvant – pentru a evalua răspunsul şi aprecierea oportunităţii exciziei limitate

2) scintigrafie osoasă:Citeste tot aticolul

Cancerul mamar

1.Cancerul mamar – Epidemiologie si diagnostic 

Neoplasmul mamar reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având o incidenţă în Uniunea Europeană de 109,8/100.000 femei/an şi o mortalitate de 38,4/100.000 femei/an.

Referitor la frecvenţa bolii în România, faţă de anul 1960 când reprezenta 6,9% din totalitatea tumorilor maligne la femei, în 1978 atinge 13,5%, iar în 1996 ajunge la 22,61%, situându-se pe primul loc în patologia oncologică la femei. Incidenţa cancerului mamar în România a crescut de la 25 la suta de mii de femei în 1988, la 40,14 la suta de mii de femei în 1996, când prevalenţa bolii a fost de 252,22 la suta de mii de femei. Incidenţa a atins cifra de 50,56 la suta de mii de femei în 2006.

Şi mortalitatea prin cancer mamar a crescut de la 11,2 la suta de mii în 1960, 15,6 la suta de mii în 1978, 19,00 la suta de mii în 1988, 20,67 la suta de mii de femei în 1996, ajungând în anul 2004 la valoarea de 28,25 la suta de mii de femei şi în 2006 la 23.88 la suta de mii de femei.

2. Stabilirea diagnosticului  in cancerul mamar se bazează pe:

(1) examinarea clinică a

Citeste tot aticolul