Ulcerul genital

Ulcerul genital poate fi determinat de:

– Virusul herpes simplex
– Sifilis
– Sancroid- determinat de Haemophilus ducreyi
– Limfogranulomatoza veneriana
– Granulom inghinal
– Eruptii postmedicamentoase
– Carcinom

Aceste boli sunt asociate cu un risc crescut pentru infectia HIV.

Evaluarea ulcerelor genitale trebuie sa includa teste serologice pentru sifilis, determinarea antigenelor pentru virusul herpes simplex, culturi pe medii speciale pentru diferiti agenti etiologici.

1. Manifestarile clinice ale ulcerului genital:

1. Ulcerul usor sensibil, indurat, nedureros si fara adenopatie inghinala este sugestiv penru sifilis. Pentru confirmarea diagnosticului de sifilis se folosesc teste suplimentare:
– RPR (rapid plasma reagin)- test de depistare a anticorpilor produsi de Treponema pallidum
– VDRL (Venereal Disease Research Laboratory) este un test de depistare a sifilisului care masoara anticorpii produsi de Treponema pallidum, bacteria care cauzeaza sifilisul
– testul de microhemaglutinare cu Treponema Pallidum

2. Grupari veziculare, alternand cu mici ulcere: sugestiv pentru infectia cu herpes simplex tip 2. Confirmarea se face prin realizarea de culturi.

3. Unul- trei ulcere foarte dureroase insotite de adenopatie inghinala sensibila reprezinta un sancroid.

4. Inflamatia unui ganglion limfatic inghinal neinsotita de ulcer, poate fi limfogranulomatoza veneriana

Tratament

1.Sancroidul: azitromicina in doza unica sau ceftriaxon in … Citeste tot aticolul

Boala inflamatorie pelvina (BIP)

Boala inflamatorie pelvina (BIP)  implica inflamatie si infectie genitala inalta determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuala.

Termenul BIP se refera la combinatii variate de endometrita, salpingita si peritonita pelvina ce rezulta din ascensionarea infectiei genitale
care provine de obicei dintr-o cervicita mucopurulenta gonococica sau chlamidiana si/sau dintr-o vaginoza bacteriana.

Diagnosticul de boala inflamatorie pelvina se bazeaza pe triada simptomatica:
– durere pelviana
– sensibilitate cervicala si anexiala
– febra

De asemenea pot aparea simprome specifice tractului urogenital: durere abdominala inferioara, secretii vaginale abundente, metroragie, febra, frison

Criteriile aditionale de diagnostic ale bolii inflamatorii pelvine sunt:

– teste inflamatorii pozitive
– leucocitoza
– test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia
– biopsia de endometru pentru diagnosticarea endometritei
– ecografia pentru diagnosticul abceselor tuboovariene
-laparoscopia pentru confirmarea salpingitei ( infectie a trompelor uterine, cele doua conducte care fac legatura intre ovare si uter).

Tratamentul BIP:

partenerii sexuali ai femeilor cu BIP trebuie investigati si tratati pentru infectia uretrala cu Chlamydia sau gonococ

– ceftriaxona  intamuscular ( o fiola de lidocaina se dizolva cu antibioticul si se injecteaza in regiunea fesiera)
– doxiciclina timp de 14 ziole
– ofloxacin 14 zile
– clindamycin  sau metronidazol14 … Citeste tot aticolul

Candidoza vulvovaginala

Candidoza vulvovaginala este o boala cu transmitere sexuala determinata de Candida Albicans.

Candidoza vulvovaginala este mai frecventa la femeile gravide decât la cele negravide. Nivelurile crescute de estrogen încurajeaza aparent cresterea acestui microorganism. Rata infectiilor creste pe masura ce vârsta gestationala creste, astfel încât pâna la 55% din femeile aflate în trimestrul al treilea sunt colonizate, iar la majoritatea celor colonizate boala este simptomaticå.

Candida este un fung care exista sub forma de blastospori si sub forma de micelii care faciliteaza invadarea tesuturilor.
Factorii care favorizeaza aparitia candidozei vulvovaginale sunt:

– administrarea abuziva de antibiotice
– sarcina
– diabetul
– boli endocrine

Administrarea de antibiotice modifica flora vaginala normala determinand scaderea concentratiei de lactobacili (care in mod normal impidica dezvoltarea fungilor oportunisti printr-un mecanism numit rezistenta la colonizare) permitand astfel cresterea in exces a fungilor.

Diagnosticul de candidoza vulvovaginala se pune pe:

– secretie vaginala patologica: consistenta apoasa sau omogena cu aspect de lapte branzit
– durere vaginala
– dispareunie
– senzatie de arsura vulvara
– prurit
– iritatie
– eritem si edem la nivelul vulvei si labiilor
– cervixul are aspect normal
– pH-ul vaginal este normal

Pentru diagnosticul de certitudine se recomanda efectuarea de culturi.

Tratamentul … Citeste tot aticolul

Tricomonaza vaginala

Tricomonaza vaginala este o boala cu transmitere sexuala determinata de Trichomonas vaginalis, un parazit flagelat anaerob care genereaza hidrogen.Trichomonas vaginalis, unul dintre cele mai raspândite protozoare din Statele Unite, este un patogen al tractulului urogenital si reprezinta o cauza majora a vaginitei simptomatice.

Tricomonaza vaginala insoteste deseori vaginita bacteriana: 70% dintre barbati se infecteaza de la femeia care prezinta boala dupa doar o singura expunere.

Care sunt simptomele infectiei cu trichomonas vaginalis?

Tricomonaza vaginala poate fi frecvent asimptomatica, ca majoritatea bolilor cu transmitere sexuala.

Majoritatea barbtilor sunt asimptomatici, desi unii pot prezenta uretrita si, rareori, epididimita sau prostatita. Spre deosebire de barbati, infectia care se dezvolta la femei, dupa o perioada de incubatie de 5-28 zile, este în general simptomatica si se manifests prin scurgeri vaginale deseori de culoare galbena, urât mirositoare, eritem vulvar si prurit, disurie, polakiurie (la 30-50%) si dispareunie. Totusi, aceste manifestari nu deosebesc clar tricomonaza de alte vaginite infectioase.

La femei, simptomatologia obisnuita include:

* Secretie purulenta, cu miros fetid
* Durere, mâncărime şi inflamaţie în şi în jurul vaginului.
* Necesitatea de a urina frecvent şi / sau dureri la urinat.
* Durere in timpul actului sexual
* Eritem vaginal neregulat… Citeste tot aticolul

Vaginita bacteriana

Vaginita bacteriana numita si vaginita cu Gardnerella reprezinta o alterare a florei bacteriene vaginale normale, ceea ce determina pierderea lactobacililor si cresterea in exces a bacteriilor care normal se gasesc in proportie de sub 1% in flora vaginala.

Modificarea florei vaginale normale poate fi determinata de alcalinizarea repetata a vaginului, rezultat al contactelor sexuale frecvente sau a folosirii dusurilor vaginale.

Femeile care prezinta vaginita bacteriana au risc crescut de boala inflamatorie pelvina, boala inflamatorie pelvina postavort, infectii postoperatorii dupa histerectomie si pentru citologie cervicala anormala.

Femeile care sunt gravide au risc crescut pentru ruperea prematura a membranelor, travaliu, nastere prematura si endometrita postcezariana.

Diagnosticul se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

– miros vaginal fetid, de peste alterat, ce apare postcoital
– secretii vaginale cenusii
– pH vaginal alcalin > 4,5
– numar crescut de celule clue in secretia vaginala
– leucocitele lipsesc in secretia vaginala
– adaugarea de hidroxid de potasiu la secretiile vaginale produce mirosul specific de peste alterat ( testul whiff)

Tratamentul vaginitei bacteriene:

– Metronidazol este antibioticul de electie.

Daca ati fost diagnosticata cu vaginita bacteriana, puteti folosi lactobacili (in iaurt) pentru a restabili echilibrul dintre bacteriile din vagin.
Femeile insarcinate trebuie sa … Citeste tot aticolul