Medicina Interna

Diareea

Diareea se defineste formal ca o crestere a greutatii zilnice a scaunului peste 200 g. Tipic, pacientul poate descrie si o crestere anormala a fluiditatii si frecventei scaunelor.

Frecventa normala a scaunelor variaza de la 3 /saptamâna pâna la trei pe zi. Factorii care influenteaza greutatea scaunelor, consistenta si frecventa, includ: continutul în fibre al alimentatiei, sexul (greutatea medie zilnica a scaunului la femei este mai mica decât la barbati), medicamentele ingerate
si posibil exercitiile si stresul.

Diareea trebuie deosebita de pseudodiaree sau hiperdefecatie, care este o crestere a frecventei defecatiei fara o crestere a greutatii scaunelor peste normal, asa cum apare la pacientii cu sindrom de colon iritabil, proctita sau hipertiroidism. Diareea trebuie de asemenea diferentiata de incontinenta fecala, care este eliberarea involuntara a continutului rectal. Incontinenta este mai frecventa când scaunul este lichid decât când este solid si reflecta functionarea anormala a musculaturii anorectale sau pelvice. Diareea este considerata acuta când dureaza pâna la 7-14 zile si cronica atunci când dureaza peste 2-3 saptamâni.

DIAREEA ACUTA

Cele mai frecvente cauze de diaree acuta sunt agentii infectiosi. Diareea acuta poate fi provocata si de medicamente sau toxine ingerate, administrare
de chimioterapice, reluarea alimentatiei enterale dupa un post prelungit, … Citeste tot aticolul

Medicina Interna 0 5 min read

Hemoragia gastrointestinala

Hemoragia Gastrointestinala

Hematemeza se defineste ca varsatura cu sânge si melena, ca exteriorizare de scaune devenite negre si cu aspect de smoala, prin prezenta sângelui. Aceste manifestari clinice de hemoragie gastrointestinala (GI) sugereaza o sursa proximala de sângerare.Hematemeza indica de obicei sângerarea proximal de ligamentul lui Treitz, deoarece sângele ce patrunde în tractul gastrointestinal dincolo de duoden intra rareori în stomac. Aproximativ 60 ml de sânge sunt necesari pentru a produce un singur scaun negru; pierderea acuta de sânge mai mare decât aceasta cantitate poate produce melena timp de pâna la 7 zile. Dupa ce culoarea scaunului revine la normal, testele pentru hemoragii oculte pot ramâne pozitive pentru mai mult de o saptamâna. Culoarea neagra a melenei provine din contactul sângelui cu acidul clorhidric, producându-se hematina. Astfel de scaune sunt ca pacura
(„lipicioase“) si au un miros caracteristic.Hemoragia gastrointestinala, chiar daca este depistata numai prin teste pozitive ce indica hemoragii oculte, indica o boala potential grava ce trebuie investigata suplimentar.

Hematochezia, trecerea de sânge rosu prin rect, semnifica în general sângerarea dintr-o sursa distala ligamentului lui Treitz. Totusi, hemoragiile proximale rapide pot provoca rectoragie datorita unui tranzit accelerat.
Manifestarile clinice de sângerare gastrointestinala depind de marimea si viteza hemoragiei … Citeste tot aticolul

Medicina Interna 0 4 min read

Durerea abdominala

1. Durerea abdominala CAUZE

Durerea cu origine in abdomen
1. Inflamatia peritoneului parietal
a. Contaminare bacteriana, de ex., apendice perforat, boala inflamatorie pelviana
b. Iritatie chimica, de ex., ulcer perforat, pancreatita, durerea la ovulatie
2. Obstructia mecanica a viscerelor cavitare
a. Obstructia intestinului subtire sau gros
b. Obstructia arborelui biliar
c. Obstructia ureterului
3. Tulburari vasculare
a. Embolia sau tromboza
b. Ruptura vasculara
c. Ocluzia prin compresie sau torsiune
d. Siclemia
4. Perete abdominal
a. Rasucirea sau tractiunea mezenterului
b. Traumatismul sau infectia musculara
5. Distensia suprafetelor viscerale, de ex., capsulele renale sau hepatica.

Durerea iradiata de la o sursa extraabdominala
1. Torace, de ex., pneumonia, durerea iradiatå de la o ocluzie coronarianå
2. Coloana vertebrala, de ex., radiculita din artrita
3. Genitala, de ex., torsiunea testiculului

Cauze metabolice
1. Exogene
a. Muscatura paianjenului Vaduva neagra
b. Intoxicatie cu plumb si altele
2. Endogene
a. Uremia
b. Cetoacidoza diabetica
c. Porfiria
d. Factorii alergici (deficienta inhibitorului de esteraza C’1)

Cauze neurologice
1. Organice
a. Tabes dorsalis
b. Herpes zoster
c. Cauzalgia si altele
2. Functionale

2. Durerea abdominala DIAGNOSTIC

Diagnosticul „abdomenului acut sau chirurgical“, atât de des auzit în cazurile de urgenta, nu este unul acceptabil datorita … Citeste tot aticolul

Medicina Interna 0 3 min read

Febra

1. CE ESTE FEBRA?

Febra este o crestere a temperaturii corporale depasind intervalul circadian normal, ca urmare a unei modificari în centrul termoreglarii, localizat în hipotalamusul anterior. O temperatura corporala normala este mentinuta în mod obisnuit, în ciuda variatiilor mediului, prin capacitatea centrului termoreglarii de a echilibra productia de caldura a tesuturilor (în special a muschilor si a ficatului), cu pierderea de caldura. În cazul febrei, echilibrul este deplasat în sensul cresterii temperaturii centrale.

În timp ce temperatura „normala“ la oameni se considera a fi 37°C (98,6°F) pe baza observatiilor originale ale lui Wunderlich facute în urma cu mai mult de 120 de ani, temperatura orala medie globala a indivizilor sanatosi, cu vârsta cuprinsa între 18 si 40 de ani, este de fapt 36,8±0,4°C , cu o limita inferioara la 6 a.m. si o limita superioara între 4 si 6 p.m.

Febra reduce acuitatea psihica si poate produce delir sau stupoare. Copiii prezinta un risc crescut de a face crize convulsive în cursul febrei, mai ales daca exista un istoric de astfel de convulsii. Un singur episod de febra ≥37,8°C (100°F) în primul trimestru al sarcinii dubleaza riscul de aparitie al defectelor tubului neural la fat.

2. SIMPTOME ASOCIATE … Citeste tot aticolul

Medicina Interna 0 3 min read

Durerea cervicala

Durerea cervicala apare în mod obisnuit în afectiuni ale coloanei cervicale si ale tesuturilor moi ale gâtului. Durerea cervicala si lombagia au multe trasaturi clinice comune. Durerea ce apare la nivelul coloanei cervicale poate fi declansata de miscarile gâtului si poate fi însotita de sensibilitate vertebrala locala si de limitarea miscarilor.

1. TRAUMATISMELE COLOANEI CERVICALE

Spre deosebire de leziunile lombare, traumatismele coloanei cervicale (fracturi , subluxatii) au risc de comprimare a maduvei spinarii.Imobilizarea gâtului este o prioritate suprema pentru a minimaliza lezari medulare ulterioare, cauzate de deplasarile segmentelor cervicale vertebrale instabile.

2. DISCOPATIA CERVICALA – Hernia de disc cervicala inferioara acuta sau subacuta este o cauza frecventa de durere cervicala, de umar, de brat si de mâna. De regula exista durere cervicala (accentuata de miscarile gâtului), rigiditate si limitarea amplitudinii miscarilor.

3. SPONDILOZA CERVICALA – Artroza coloanei cervicale poate determina durere cervicala ce iradiaza occipital, în umeri si în brate. Artrita sau alte conditii patologice ale coloanei cervicale superioare pot determina cefalee în regiunea occipitala (inervata de radacinile nervoase C2–C4). Spondiloza cervicala cu formare de osteofite în recesul lateral sau hipertrofia fatetelor articulare poate determina monoradiculopatie. Spondilita anchilozanta poate determina dureri cervicale si uneori subluxatie atlanto-axialå cu compresiune medulara.… Citeste tot aticolul

Medicina Interna 0 1 min read

Durerea dorsolombara

Durerea dorsolombara – Tipuri de durere lombara

Exista cinci tipuri de lombalgie: locala, iradiata la coloana, durere de origine vertebrala iradiata în picioare sau fese, durere radiculara si spasm muscular.

a) Durerea locala e cauzata de procese care comprima sau irita terminatiile nervoase senzitive. Este de obicei datorata fracturilor ce rup sau întind structurile sensibile la durere. Sediul durerii este lânga portiunea vertebrala afectata. Durerea locala care nu variaza cu schimbarea de pozitie sugereaza o tumora sau o infectie la nivelul coloanei vertebrale.

b) Durerea iradiata la coloana poate lua nastere din viscerele abdominale sau pelviene. Este descrisa de obicei ca durere abdominala sau pelvina, precum si ca durere vertebrala si deseori nu este influentata de pozitia coloanei.

c) Durerea de origine vertebrala poate iradia în fese sau coapse. Afectiunile coloanei lombare superioare pot declansa durerea ce iradiaza în regiunea lombara, în regiunea inghinala sau în partea anterioara a coapselor.

d) Durerea lombara radiculara clasica e de obicei ascutita si iradiaza de la coloana în membrul inferior, pe teritoriul unei radacini nervoase. Tusea, stranutul sau contractia voluntara a musculaturii abdominale (ridicatul greutatilor sau efortul de defecatie) produc frecvent durere iradiatå. Pacientul observa accentuarea durerii în pozitii care întind nervii … Citeste tot aticolul

Medicina Interna 0 6 min read