Greata si varsaturile – Greata reprezinta senzatia unei dorinte iminente de a varsa, de obicei perceputa în gât sau epigastru.
Varsatura (sau emeza) înseamna eliminarea exploziva orala, fortata a continutului gastric. Efortul de a varsa denota contractii ritmice ale musculaturii respiratorii si abdominale care preced sau însotesc deseori varsaturile.
Greata precede sau însoteste adesea varsaturile. Ea este de obicei asociata cu activitatea functional diminuata a stomacului (de exemplu, hipotonie, hipoperistaltica si hiposecretie) si motilitatea alterata a intestinului subtire (de exemplu, hipertonie si peristaltica inversata a duodenului).
Stomacul joaca un rol relativ pasiv în procesul de varsatura, forta principala de expulzie fiind furnizata de musculatura abdominala. Cu relaxarea fundului gastric si asfincterului gastroesofagian, o creçtere brusca a presiunii intraabdominale este realizata prin contractia puternica a diafragmului si musculaturii peretelui abdominal. Acestea, împreuna cu contractia inelara concomitenta a pilorului gastric duc la expulzia continutului gastric în esofag. Presiunea intratoracica crescuta duce la miscarea ulterioara a continutului esofagian în gura.
1. CLASIFICARE
Greata si varsaturile sunt manifestari obisnuite în multe tulburari organice si functionale.
Mecanismele precise ce declanseaza varsaturile în diferite conditii clinice nu sunt pe deplin elucidate, facând clasificarea mecanismelor dificila.
– Multe urgente abdominale acute care conduc spre „abdomenul acut chirurgical“ sunt asociate cu greata si varsaturile.Varsaturilepot fi întâlnite în inflamatia unui viscer, ca în apendicita acuta sau colecistita acuta, ocluzia intestinala sau peritonita acuta.
– Alte tulburari ale tractului alimentar, inclusiv cele asociate cu indigestia, sunt frecvent insotite de greata si varsaturi.
– Infectiile tractului intestinal – virale, bacterienes parazitare – sunt în mod caracteristic asociate cu greata si varsaturi severe, adesea cu diaree. Infectiile acute sistemice cu febra, în special la copiii mici, sunt de asemenea frecvent însotite de varsaturi si adesea de diaree severa.
– Tulburarile sistemului nervos central care duc la o presiune intracraniana crescuta (spre exemplu, neoplasmele, encefalita, hidrocefalia) pot fi însotite de varsaturi, care sunt adesea în jet (foarte puternice).
– Greata si varsaturile pot fi prezente în infarctul miocardic acut, în special când este localizat posterior sau extinstransmural si în insuficienta cardiaca congestiva, poate în legatura cu congestia ficatului.
– Greata si varsaturile însotesc de obicei câteva tulburari metabolice si endocrine, incluzând uremia, cetoacidoza diabetica, hipo-si hiperparatiroidismul, criza hipertiroidiana si insuficienta suprarenala, în special criza suprarenala.
– Efectele secundare ale multor medicamente si substante chimice includ greata si varsaturile.
2. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Varsaturile trebuie diferentiate de regurgitatii, care se refera la expulzia alimentelor în absenta greturilor si farå contractia musculara abdominala diafragmatica asociata cu varsatura.
Varsaturile care au loc predominant dimineata se întâlnescdeseori în primele luni de sarcina si în uremie. Gastrita alcoolica este de asemenea, în mod obisnuit însotita de efort de varsatura si varsaturi dimineatadevreme, asa-zisele varsaturi uscate. Varsaturile ce apar în timpul sau lascurt timp dupa masa sugereaza varsatura psihogena sau ulcerul peptic cupilorospasm. Varsatura care apare la 4 pana la 6 ore sau mai târziu dupa masa sipresupune eliminarea unor cantitati mari de alimente nedigerate indica adesea retentie gastrica (spre exemplu, obstructia pilorica, gastropareza) sau anumitetulburari esofagiene (achalazia, diverticulul Zenker). Varsaturile în jet sau faraantecedente de greatå sugereaza posibilitatea unei leziuni a sistemului nervoscentral.
Caracterul varsaturii ofera de asemenea indicii pentru diagnostic.Daca varsatura contine cantitati mari de acid clorhidric liber, obstructia evacuarii gastrice datorata unui ulcer sau o stare hipersecretorie ca însindromul Zollinger-Ellison trebuie avute în vedere. Absenta aciduluiclorhidric liber poate indica boala maligna gastrica. Un miros fecaloid sau putrid reflecta rezultatul actiunii bacteriene pe continutulintestinal si poate aparea în ocluzia intestinala distala, peritonita sau fistula gastrocolica. Bila este prezenta de obicei în continutul gastric ori de câte ori varsaturile sunt prelungite; nu are semnificatie în afara prezentei constante în cantitati mari, când poate însemna o leziune obstructiva sub ampula lui Vater.
Prezenta sângelui în continutul gastric denota de obicei o sângerare din esofag, stomac sau duoden.
(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)
