Suportul Nutritional in Terapia Intensiva

Suportul Nutritional ( SN) in Terapia Intensiva (TI) – principii generale 
 
Indicatia  Suportul nutritional : Pe cine hranim?
q       Pacient malnutrit : internat in TI sau programat pentru operatie
q       Pacient cu status nutritional normal la care se anticipeaza > 48 ore de TI
 
Momentul debutului : Cand incepem Suportul nutritional ?
a. Bolnav stabil
q       Cu tub digestiv integru si toleranta digestiva, nu necesita nutritie artificiala , reia progresiv nutritia orala completa  
q       Cu tub digestiv nefunctional dar la care se prevede reluarea nutritiei in urmatoarele 5-10 zile ,nu necesita suport nutritional
b. Bolnav instabil : cu insuficiente functionale
q       Decompensarea  acuta a unei boli cronice – dupa stabilizarea functionala
q       Dezechilibru functional acut ex: soc traumatic, soc septic – dupa stabilizarea functionala a pacientului
 
Calea de administrare : enterala sau parenterala ?
Calea enterala:  oricand exista  un tub digestiv functional.
Sonda oro sau nasogastrica,gastrostoma sonda jejunala.
Pentru nutritia pe cale gastrica se verifica motilitatea stomacului : aspirat gastric sub 150 ml verificat orar.
Pentru pornirea nutritiei pe sonda jejunala nu este necesara prezenta zgomotelor intestinale a tranzitului gazos sau de fecale.
Calea parenterala : cand tractul digestiv nu este functional, nu este accesibil sau nutritia enterala nu este suficienta.
Este mai scumpa si are mai multe riscuri decat calea enterala.
 
Calcularea necesarului : energetic, de macronutrienti , de micronutrienti.
q       25kcal/kg/24h
q       30-70% din calorii din hidrati de carbon
q       15-20% lipide,7% din calorii acizi grasi esentiali
q       proteine1,2-1,5g/kg/zi aminoacizi
 
 
 
Nutritia enterala
 
Caile de administrare :
q       Sonda gastrica nasogastrica, orogastrica
q       Gastrostoma chirurgicala sau endoscopica percutanata
q       Sonda nasoduodenala
q       Sonda nasojejunala ( plasata intraoperator)
q       Jejunostoma chirurgicala
 
Insertia sondei gastrice.
 
q       Se pozitioneaza pacientul sezand sau semisezand ( 45grade)
q       Anestezie locala ( xilina)
q       Lubrefierea tubului ( glicerina)
q       Se indeamna pacientul sa inghita in timp ce se inainteaza cu sonda
q       Se verifica pozitia prin insuflatie de aersi ascultatie sau prin aspiratie
q       Fixarea sondei cu leucoplast
q       Se mentine trunchiul la 45grade pentru a evita refluxul si aspiratia
 
 
Preparate pentru  sonda gastrica
 
Preparate “de casa” sau de bucatarie :  se bazeaza in principal pe urmatoarele:
 
q       proteine: din lapte, albus de ou, carne macinata,mazare
q       lipide: uleiuri – masline, soia, floarea soarelui, porumb, galbenus de ou, smantana sau frisca
q       glucide:amidon, zaharoza, lactoza, fructoza
 
Produsele trebuie macinate si dizolvate sau suspendate in apa, pentru a putea fi administrate printr-un tub relativ subtire cu diametru de 2-3 mm.
Continutul in calorii si nutrienti este redus si necesita administrarea de volume mari.
Sonda trebuie spalata cu 30 ml de apa la 4 ore pentru a preveni obstructia.
 
Preparatele farmaceutice  pentru nutritie enterala sunt:
q       formule polimerice administrabile prin sonda gastrica, duodenala sau jejunala.
Au osmolaritatea in jur de 300 mosm/l, contin 1 sau 1,5 kcal / ml si 5-7-9 g N la 1000ml.
Contin izolate proteice din lapte, ou, grau, soia.
q       Formule elementare sau oligomerice
q       Formule speciale

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
ROLUL CALCIULUI IN ORGANISM

Organismul nostru contine aproximativ 1 200 g de calciu, din care 99% este stocat in oase si dinti. Procentul ramas...

RATIA CALORICA SI ALIMENTATIA RATIONALA

Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de care respiratia, activitatea inimii, a creierului, ficatului, excretiei, activitatea musculara,...

Prevenirea anemiei carentiale feriprive

Prevenirea anemiei carentiale feriprive    Anemia carentiala feripriva se refera la scaderea concentratiei de hemoglobina sub 11 g/dL si apare...

Închide