Colesterolemia (Colesterolul)

Fiind insolubil în sânge, colesterolul este transportat de la un ţesut la altul într-un ambalaj special numit lipoproteine. Se cunosc mai multe clase de lipoproteine. Ne vom axa asupra două din ele: lipoproteinele cu densitate joasă (LDL sau „colesterolul cel rău”) care se acumulează în peretele vaselor sangvine cauzând apariţia plăcilor aterosclerotice şi lipoproteinele cu densitate înaltă (HDL sau „colesterolul cel bun”), care facilitează eliminarea colesterolului cel rău din sânge. Atunci când în sânge avem o cantitate mare de LDL poate apărea ateroscleroza şi maladia arterelor coronariene (cardiopatia ischemică).

Ateroscleroza reprezintă o creştere graduală a substanţelor grăsoase în peretele intern al arterelor, în special a inimii şi crierului, cu formarea plăcilor care obstruează fluxul sanguin. Ateroscleroza este killer-ul cu cele mai multe victime în ţările industrializate. Ateroscleroza vaselor coronariene este responsabilă de o treime din toate decesele de pe glob. Când obstrucţia în mod progresiv devine importantă poate apărea angina pectorală. Plăcile tind a se forma în zonele de turbulenţă a fluxului sanguin, se majorează cu vîrsta, obstacolează circulaţia şi se pot rupe formând cheaguri de sânge (trombi) care pot bloca complet fluxul sanguin la o parte de muşchiul cardiac, cauzând infarctul. Dacă trombul blochează fluxul sanguin a unei părţi al creierului apare ictusul. Aşa dar, consecinţele cele mai importante ale aterosclerozei sunt infarctul şi ictusul cerebral.

1. Colesterolemia – Factorii de risc

Formarea plăcilor este un fenomen care progresează în timp, depinde de predispoziţia personală, precum şi de prezenţa şi gravitatea anumitor factori de risc. Unii factori de risc, cum sunt fumatul, hipertensiunea arterială, obezitatea pot altera arterele coronariene şi favoriza astfel creşterea depunerilor de grăsimi în interiorul acestora. Fumatul micşorează nivelul colesterolului HDL (cel bun) şi sporeşte tendinţa de formare a trombelor. Inactivitatea fizică este la fel unui din factori de risc major pentru apariţia maladiilor cardiace. Alimentaţia bogată în grăsimi de origine animală şi produselor cu conţinut înalt de colesterol favorizează depunerea acestuia în peretele vascular.

2. Colesterolemia – Simptome şi semne

Angină pectorală: obstrucţie importantă a vaselor inimii

Dacă obstrucţia vaselor coronariene devine importantă (50% şi mai mult), inima poate primi oxigen în cantităţile necesare doar atunci, când persoana se află în repaus, dar când se va efectua o activitate fizică sau psiho-emoţională mai importantă, inima nu va putea primi pentru un timp mai scurt cantitatea de oxigen necesară pentru exigenţele sale. În acest caz pot apărea diverse semne cum ar fi durerea în piept (angina pectorală) sau senzaţia de constrângere, care dispar în repaus. Dacă această situaţie nu durează mult timp ea nu provoacă alteraţiuni la inimă.

Semnele

Semnele apar în timpul efortului fizic sau psiho-emoţional, la temperaturi joase, după o masă copioasă şi dispar în repaus

Durerea în piept poartă un caracter constrictiv, arzător, poate iradia în braţul stâng sau drept, în gât, în spate sau în mandibulă

Se pot asocia transpiraţii reci, greaţă, vertij, senzaţie de neajuns de aer

Infarctul miocardic: obstrucţie totală a vaselor coronariene

Dacă se formează un tromb într-o arterie coronariană deja parţial obstruită, fluxul sanguin poate fi întrerupt complet şi dacă această întrerupere durează mai mult o parte din muşchiul inimii poate muri.

Semnele

Semnele se verifică fără o activitate fizică importantă şi nu dispar la repaus

Durerea poartă un caracter puternic, neobişnuit cu senzaţia de constrângere, arsură în piept, care se pot iradia în braţul stâng sau drept, în gât, în spate sau mandibulă

Se pot asocia transpiraţii reci, greaţă, vertij, senzaţie de neajuns de aer

3. Colesterolemia Profilaxia

Fiecare al patrulea cetăţean adult al Moldovei are valori ridicate a colesterolului. Nivelul colesterolului sanguin este unul din factorii de risc al maladiei coronariene care poate fi ţinut sub control. Dacă se reuşeşte o reducere a nivelului colesterolului cu 25% se va obţine o scădere cu 50% a riscului de infarct.

O alimentaţie sănătoasă, exerciţiu fizic şi reducerea masei corporale în surplus pot fi cele modificări care vor aduce nivelul colesterolului la limitele normale.

4. Colesterolemia – Modificarea dietei

Modificarea regimului alimentar ar însemna în primul rând reducerea la maxim al consumului de grăsimi animale, care conţin cantităţi sporite de colesterol (gălbenuşul de ou, carne, în special roşie, lapte integral, unt, caşcaval). În general, organismul uman îşi îndestulează necesităţile prin sinteza proprie a colesterolului, astfel nu este necesar conţinutul din exterior al acestuia. Acizii graşi saturaţi sunt principalii responsabili pentru majorarea colesterolului sanguin şi creşterea riscului apariţiei patologiilor cardiace. O parte din colesterolul excesiv care provine din alimentaţie se elimină prin ficat. Se recomandă de a nu consuma mai mult de 300 mg de colesterol zilnic. Dacă există deja o patologie cardiacă acest consum trebuie redus la sub 200 mg/zi. Sunt preferabile grăsimile vegetale nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline, de floarea soarelui, de porumb, de soie. Consumul cărnii roşii ar trebui redus până la 120 g/zi, carnea de pui sau peşte la 150 g/zi. Consumul sporit de fibre, care se conţin în legume, fructe şi cereale contribue la reducerea nivelului colesterolului.

5. Colesterolemia – Exerciţiul fizic

Activitatea fizică regulată majorează nivelul „colesterolului cel bun” (HDL), nivelele crescute ale căruia corelează cu un risc redus de apariţie a maladiilor inimii. Exerciţiul fizic aerobic de o intensitate diversă (de la moderată pînă la intensivă) efectuată sistematic, cu o durată minimală de 20-30 de minute în majoritatea zilelor săptămînii favorizează reducerea colesterolului total, ajutînd pe lîngă aceasta pierderea chilogramelor în surplus, precum şi controlul mai optimal al hipertensiunii arteriale şi diabetului.

6. Colesterolemia Tratament

Cîte odată nu se reuşeşte atingerea nivelelor optimale a colesterolului din sînge doar prin modificarea alimentaţiei şi a stilului de viaţă. În aceste cazuri medicul D-ră poate recurge la ajutorul medicamentelor. Preparatele pentru reducerea nivelului colesterolului acţionează în diverse modalităţi: împiedică absorbţia colesterolului în intestin, micşorează formarea acestuia în ficat sau ajută acest organ se producă cantităţi mai mari de HDL colesterol. Administrarea medicamentelor nu ne scuteşte de continuarea regimului alimentar cu limitarea grăsimelor animale şi de efectuarea exerciţiului fizic adecvat.

(sursa: Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova)