Evaluarea pacientilor hipertensivi

Deoarece nu exista o linie de demarcatie neta între presiunea sanguina normala si cea crescuta, au fost stabilite limite arbitrare pentru a defini persoanele cu risc crescut de a dezvolta o boala cardiovasculara si/sau cele care vor avea un beneficiu clar dupa tratamentul medical.

De exemplu, pacientii cu o tensiune diastolica mai mare de 90 mmHg au o rata de morbiditate si mortalitate semnificativ mai redusa daca sunt tratati în mod adecvat. Acestia sunt, deci, pacientii care au hipertensiune si trebuie tratati.

Nivelul tensiunii sistolice este de asemenea important pentru a evalua influenta presiunii arteriale asupra morbiditatii cardiace. Barbatii cu tensiune diastolica normala (<82 mmHg), dar tensiune sistolica ridicata (>158 mmHg) au o rata a mortalitatii cardiovasculare de 2,5 ori mai mare decât indivizi cu o tensiune diastolica similara, dar a caror tensiune sistolica este normala (<130 mmHg).

Alti factori importanti care modifica influenta presiunii arteriale asupra frecventei bolilor cardiovasculare sunt vârsta, rasa si sexul, barbatii tineri de rasa neagra fiind cei mai afectati de hipertensiune.

Când e suspectata existenta hipertensiunii, presiunea arteriala trebuie masurata de cel putin doua ori, în ocazii diferite,dupa screening-ul initial. La adulti, o tensiune diastolica mai mica de 85 mmHg este consideratå … Citeste tot aticolul

Palpitatii

Palpitatii – simptom frecvent, dezagreabil, ce poate fi definit ca fiind starea de constientizare a batailor inimii, cauzata de schimbari în ritmul sau frecventa cardiaca sau de o crestere a contractilitatii sale.

Palpitatiile pot fi descrise de pacient în diferite moduri,cum ar fi „strivire“, „zbatere“ sau „saritura“, iar în majoritatea cazurilor va fi evident ca acuzele constau într-o senzatie de tulburare a batailor inimii. Sensibilitatea la modificarile activitatii cardiace a diferitilor indivizi difera foarte mult.

Pacientii cu boli cardiace organice si cu tulburari cronice ale frecventei cardiace, ritmului sau volumului-bataie tind sa se obisnuiasca cu aceste anomalii si adeseori sunt mai putin sensibili în asemenea situatii decât pacientii normali. Tahicardia persistenta si/sau fibrilatia atriala pot sa nu fie însotite de palpitatie continua, în contrast cu o modificare brusca, scurta în frecventa sau ritmul cardiac, care adeseori cauzeaza pacientului disconfort considerabil. Palpitatia este evidenta în mod deosebit când cauzele ce precipita cresterea frecventei cardiace, contractilitatii sau aritmiei sunt recente, tranzitorii si episodice

1. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Cel mai important indiciu pentru etiologie este descrierea palpitatiilor de catre pacient. Trebuie facut tot posibilul pentru a cere pacientului sa-si verifice pulsul radial în timpul episoadelor de palpitatii, pentru a ajuta diagnosticul. Daca … Citeste tot aticolul

Moarte subita cardiaca la atletii tineri

Moarte subita cardiaca la atletii tineri cauzele sunt enumerate in ordinea frecventei:

– Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
– Comotie cardiaca
– Anomalii ale arterelor coronare
– Cresterea masei cardiace
– Miocardita
– Displazie ventriculara dreapta aritmogena
– Artera descendenta anterioara stanga cu traiect in tunel
– Stenoza aortica
– Boala aterosclerotica coronariana prematura
– Cardiomiopatie dilatativa
– Degenerare mixomatoasa a valvei mitrale
– Sindrom de QT lung
– Sindrom brugada
– Sindrom Wolff Parkinson White
– Tahicardie polimorfa catecolaminica
– Tahicardie cu origine la nivelul tractului de ejectie al ventriculului drept
– Vasospasm coronarian
– Sarcoidoza cardiaca
– Traumatisme cardiace
– Ruperea de anevrism de artera cerebrala

Sindromul inimii de atlet: reprezinta o constelatie de modificari structurale si functionale care se produc la cordul persoanelor care se antreneaza mai mult de o ora in fiecare zi. Acest sindrom este asimptomatic; semnele includ bradicardie; suflu sistolic si zgomote cardiace suplimentare.

Diagnosticul pentru cauzele de moarte subita cardiaca la atletii tineri, se stabileste clinic sau prin ecocardiografie.

Nu este necesar niciun tratament. Sindromul este semnificativ clinic deoarece trebuie diferentiat de bolile cardiace severe.

Stenoza aortica

Stenoza aortica consta intr-o stramtarea orificiului aortic, care devine un obstacol in trecerea sangelui din ventriculul stang in aorta, in timpul sistolei.

In majoritatea cazurilor, stenoza aortica este de natura reumatismala, mult mai rar aterosclerotica sau congenitala. Stenoza aortica este o leziune destul de frec­venta, asociata adesea cu o insuficienta aortica. Leziunea consta in ingrosarea valvulelor aortice, care formeaza un inel rigid. Uneori, apare si o calcifiere a valvulelor.

Orificiul stenozat impune ventriculului stang un efort important, care il face sa se hipertrofieze.

Simptome 

Timp indelungat boala ramane subiectiv asimptomatica. Cand stenoza este foarte stransa, debitul cardiac scade si apar – la efort sau numai la schimbarea pozitiei – episoade de ischemie cerebrala, cu ameteli, sincope, convulsii sau moarte subita. Aceste tulburari, ca si manifestarile de angina pectorala, destul de frecvente, apar chiar inainte de instalarea insuficientei cardiace. La palparea inimii se constata freamat sistolic la baza, la ascultatie un suflu sistolic intens si aspru la orificiul aortic, iradiind spre vasele gatului. Pulsul este slab, mic si lent, iar tensiunea arteriala coborata.

Examenul de radiologie arata marirea ventriculului stang si, uneori, calcificari.

Evolutia este timp indelungat buna. Cand apare insuficienta cardiaca, evolutia este ireversibila … Citeste tot aticolul

Insuficienta aortica

Insuficienta aortica – inchiderea incompleta a valvu-lelor aortice in timpul diastolei, cu refularea sangelui in diastola, din aorta in ventriculul stang. Prin efortul suplimentar pe care-l impune ventriculului stang, refluxul de sange duce la dilatarea si hipertrofia acestuia.

Cu timpul boala evolueaza, aparand la inceput o insuficienta ventriculara stanga cu staza pulmonara si apoi o insuficienta cardiaca dreapta, prin cedarea ventriculului drept.

Cauze: 

endocardita reumatica este cauza cea mai frecventa, in special la tineri. Mai rar, boala este datorata aterosclerozei, sifilisului sau unui traumatism cardiac. Leziunea pura este mai rara, de obicei fiind insotita de stenoza aortica sau mitrala.

Simptome in Insuficienta aortica

Boala este mult timp bine tolerata, bolnavul fiind asimptomatic sau, mai rar, resimtind bataile inimii si ale arterelor la nivelul gatului, precordial sau la extremitati. Cu timpul (mai tarziu decat in stenoza mitrala), apar dispneea de efort sau paroxistica, ameteli ocazionale si semne de insuficienta cardiaca, la inceput stanga, ulterior dreapta. Bolnavul este palid, uneori animat de miscari ritmice ale capului.

Varful inimii este globulos, loveste cu putere peretele toracic, este coborat si deplasat in afara. Suflul diastolic, fin, dulce, aspirativ, descrescendo, aparut imediat dupa zgomotul , localizat parasternal stang, in … Citeste tot aticolul

Insuficienta mitrala

Insuficienta mitrala este un defect valvular constand in inchiderea incompleta in sistola a valvulelor mitrale, ceea ce permite refluarea sangelui din ventriculul stang in atriul stang. Refluxul sistolic produce dilatarea atriului stang si, cu timpul, dilatarea si hipertrofierea ventriculului stang, prin munca suplimentara pe care trebuie sa o depuna.

Cand ventriculul stang cedeaza si apare insuficienta ventriculara stanga, staza retrograda provoaca tulburarile descrise la stenoza mitrala.

Cauze:

se disting o insuficienta mitrala organica, de obicei de natura reumatismala, mult mai rar traumatica sau aterosclerotica, si o insuficienta functionala (prin dilatarea ventriculului stang sau a orificiului mitral), datorita hi­pertensiunii arteriale, valvulopatiilor aortice, miocarditei.

Insuficienta mitrala pura este foarte rara, fiind asociata de obicei cu o stenoza mitrala, in care caz se vorbeste de boala mitrala.

Diagnosticul se face in prezenta unui suflu sistolic intens la varful inimii, ase­manator tasniturii de vapori, propagat spre axila stanga, insotit uneori de freamat si de diminuarea zgomotului I.

Ventriculul stang este marit (clinic si radiologie), varful inimii fiind deplasat in jos si spre stanga. Se afirma insuficienta mitrala si in prezenta unui suflu sistolic apical, aparut in cursul unui puseu de R.A.A. si care se mentine si in continuare.… Citeste tot aticolul