Trombul arterial

Trombul arterial

Trombul arterial

Apare cel mai frecvent ca urmare a unor leziuni preexistente la nivelul arterelor: ateroscleroză, arterită, anevrisme, traumatisme. Sediul de elecţie îl reprezintă arterele membrelor inferioare, arterele coronare, arterele cerebrale, renale, mezenterice, aorta.

Macroscopic
Trombusul arterial este aderent de peretele vascular, la nivelul locului de formare şi se extrage cu greutate din lumenul vasului; are suprafaţa neregulată, este uscat, friabil, albicios-cenuşiu, fără luciu.
Trombul arterial este cel mai frecvent alb sau mixt, parietal. Trombul alb se poate amplifica printr-un tromb roşu, determinând obliterarea lumenului vascular.
Trombul mixt este format din alternanţa unor mase trombotice albe şi roşii, având un aspect pestriţ, striat; prezintă un cap albicios sau pestriţ, aderent la peretele vascular, un corp mixt, cu striuri alternante albe şi roşii, aderent la peretele vasului şi o coadă  roşie, liberă în lumenul vasului.
Trombii recenţi sunt întotdeauna roşii, au aspect gelatinos, lucios, umed obstruând, de obicei, traiectele vasculare venoase.
Trombul în curs de organizare. După ce se formează, trombusul suferă un proces de deshidratare şi se retractă dând naştere unor fisuri. Iniţial, masa trombotică determină un răspuns inflamator neutrofilic la nivelul peretelui vascular şi apoi de pătrunderea acestora în interiorul trombului. Răspunsul inflamator este urmat de un răspuns reparator prin intermediul unui ţesut conjunctiv tânăr, bogat în fibroblaşti şi capilare de neoformaţie (ţesutul de granulaţie) care invadează şi înlocuieşte masa trombului . Prin înmugurirea, migrarea şi rearanjarea celulelor endoteliale se produce endotelizarea suprafeţei trombului şi a fisurilor de recanalizare. În timp, ţesutul de granulaţie este înlocuit cu ţesut conjunctiv fibros. Acest ţesut poate evolua spre calcifiere distrofică sau poate suferi dezintegrare degenerativă cu organizarea structurii şi transformarea în tromb hialin.
Trombii vechi organizaţi conjunctiv, fiind acoperiţi de endotelii, apar ca mici plăci fibroase intimale. Prin organizare, trombii parietali devin mai compacţi, iar în trombii obliteranţi pot apărea fisuri ce favorizează desprinderea parţială de peretele vasului.

Microscopic: preparate colorate H.E.
Diagnostic histologic: Perete arterial
Se constată intima cu endoteliul vascular, media cu fibre musculare netede, fibre de    colagen şi fibre elastice, şi adventicea cu vasa vasorum, filete nervoase şi adipocite.
Diagnostic histopatologic: Tromb mixt
În zona de fixare la peretele vascular, trombul este reprezentat de un tromb de conglutinare format dintr-un material granular, slab eozinofil, dispus sub forma unei reţele coraliforme, constituită din plachete sangvine alterate şi agregate.  Scheletul coraliform este căptuşit de un strat de fibrină, leucocite  şi rare hematii (liniile Zahn) .
Restul trombusului este format dintr-o reţea de fibrină în ochiurile căreia se găsesc plachete, leucocite şi hematii în proporţii variabile, alternativ, în funcţie de tipul trombului: în zonele cu tromb alb predomină plachetele şi leucocitele, iar în zonele cu tromb roşu predomină hematiile.

Diagnostic diferenţial se face cu :
– alte tipuri de trombi;
– cheagul postmortem, caracterizat prin culoare roşie, aspect lucios, cu suprafaţa netedă; nu este aderent  la  peretele vascular şi este elastic.

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.