Colita ulcerativa

Colita ulcerativa – simptome

Simptomele principale ale colitei ulcerative sunt diareea hemoragica si durerea abdominala, asociind frecvent, în cazurile mai severe, febra si scadere ponderala. În cazurile usoare de boala pot aparea unul sau doua scaune neformate pe zi continand putin sange, fara manifestari sistemice. În schimb, pacientul cu boala severa poate prezenta scaune neformate frecvente, continand sânge si puroi, acuzand crampe severe si prezentand simptome si semne de deshidratare, anemie, febra si scadere ponderala.

În cazul unei afectari predominant rectale, constipatia apare mai frecvent decat diareea, iar tenesmele pot constitui acuza principala. Ocazional, simptomele intestinale pot fi mascate de febra, scadere ponderala sau alte manifestari extracolonice ale bolii.
Semnele fizicepentru colita ulceroasa sunt de obicei nespecifice; poate fi prezenta o distensie abdominala sau o sensibilitate de-a lungul colonului. În cazurile usoare, examenul fizic general va fi normal. Manifestarile extracolonice includ artrita, modificari cutanate sau semne de afectare hepatica. Febra, tahicardia si hipotensiunea posturala sunt, de regula, asociate cazurilor mai grave. Examenele de laborator sunt adesea nespecifice si reflecta de regula gradul si  severitatea hemoragiei si inflamatiei.

Poate fi prezenta anemia, … Citeste tot aticolul

Boala Crohn

Boala Crohn – Simptome

Manifestarile clinice majore ale bolii Crohn sunt febra, durerea abdominala, diareea (frecvent fara sange) si astenia generala. Poate aparea si scadere ponderala.

În cazul afectarii colonice, simptomele cele mai frecvente sunt diareea si durerea. Sangerarea rectala este semnificativ mai putin frecventa decat în colita ulceroasa, fapt ce reflecta (1) neafectarea rectului, la multi dintre pacienti si (2) caracterul transmural al bolii, numai cu afectare neregulata a mucoasei. Pot aparea complicatii anorectale severe, de tipul fistulelor, fisurilor si abceselor perirectale. Aceste manifestari pot precede debutul clinic al colitei si trebuie sa ridice intotdeauna suspiciunea unei boli Crohn asociate.În cazul inflamatiei perirectale recurente, canalul anal poate fi îngrosat si pot fi prezente fistule sau escoriatii perianale. În cazul unei afectari colonice extinse, poate aparea dilatarea colonului. Totusi, deoarece boala Crohn determina deseori îngrosarea peretelui colonic, acest aspect este mult mai rar în boala Crohn decat în colita ulceroasa.

În cazul afectarii intestinului subtire pot aparea semne si simptome suplimentare. Tipic, boala debuteaza în tinerete, la persoane cu istoric de astenie, scadere ponderala variabila, disconfort sau durere în fosa iliaca dreapta si diaree. Mai pot fi prezente, de asemenea, febra usoara, anorexie, greata … Citeste tot aticolul

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) diferenţiată de refluxul gastroesofagian şi de esofagita de reflux, se defineşte ca fiind totalitatea simptomelor esofagiene concomitente sau nu cu leziuni ale mucoasei esofagiene produse de refluxul sucului gastric în esofag.

Boala de reflux gastroesofagian este o afecţiune destul de frecventă la nivelul populaţiei generale, cuprinzând trei categorii de pacienţi:

-cu boală de reflux simptomatică dar fără modificări endoscopice;
-cu esofagită şi manifestările acesteia (clinic,endoscopic şi histopatologic);
-cu esofag Barrett.

Boala de reflux gastroesofagian – Diagnosticul pozitiv

Se bazează pe analiza tabloului clinic, cel care orientează bolnavul către medic şi pe rezultatele explorărilor paraclinice recomandate de medic.

Cuprinde:criteriile clinice şi criteriile paraclinice

Criteriile clinice

Pirozisul– perceput de bolnav ca o arsură retrosternală localizată inferior, uneori cu iradiere spre gât, accentuată în poziţie clinostatică imediat postprandial, aplecare înainte, ridicarea unor greutăţi sau după ingerarea de grăsimi, condimente, alcool, cafea, citrice, suc de roşii.

Regurgitaţia – însoţeşte în permanenţă pirozisul,fiind mai accentuată în timpul nopţii în decubit dorsal, rareori manifestându-se şi prin regurgitarea  alimentelor.

Durerea retrosternală –simptom qvasiconstant, descris de bolnav sub formă de constricţie, presiune sau“nod “ migrator … Citeste tot aticolul

Pancreatita cronica (PC)

Pancreatita cronica (PC) este o afecţiune inflamatorie cronică a pancreasului, cu evoluţie progresivă către distrucţie pancreatică exocrină şi endocrină, mergand spre insuficienţă pancreatică. Este o boală care se instalează lent, dar progresiv, necesitand ani numeroşi (in general mai mult de 10 ani) pană la instalare. PC este o afecţiune diferită de pancreatita acută (PA) şi nu o consecinţă a acesteia. PA evoluează, de obicei, spre complicaţii sau spre “restitutio ad integrum”.

Pancreatita Cronica – Tabloul clinic

Tabloul clinic care ne poate sugera o pancreatită cronică este dominat in general (dar nu obligatoriu) de durere abdominală, cu localizare epigastrică sau periombilicală, eventual durere „in bară”,  aceasta putand fi uneori declanşată de mese abundente.

Prezenţa steatoreei (scaune voluminoase, păstoase, cu miros ranced), este un semn destul de tardiv, cand apare deja malabsorbţia, şi se insoţeşte intotdeauna de deficit ponderal.

Prezenţa unei anamneze de alcoolism cronic (recunoscut sau nu) este un element important de diagnostic. Este foarte necesar să facem anamneza colaterală (la aparţinători), pentru a afla despre consumul excesiv şi indelungat de alcool al pacientului.

Pancreatita Cronica – Diagnostic

Boala are cel mai adesea un debut insidios, uneori fiind dificilă diferenţierea de puseele repetitive de pancreatită acută alcoolică. … Citeste tot aticolul

Boala celiaca

Boala celiaca sau enteropatia glutenica este o boală intestinală cronică, caracterizată prin diaree, steatoree şi malabsorbţie, generată de intoleranţă la gluten (consumul de făinoase cu conţinut glutenic). Elementul morfologic este reprezentat de atrofia mucoasei jejunale, iar dieta fără gluten duce la ameliorarea clinică şi histologică a bolii.

Tabloul clinic

Boala celiacă poate fi simptomatică sau asimptomatică şi poate apărea la orice varstă, adesea chiar fără diaree sau steatoree. In formele mai puţin tipice, semnele care ne fac să ne gandim la boală pot fi: statura mică, infertilitatea, anemia neexplicată, stomatita aftoasa recidivanta sau dermatita herpetiforma.

Dacă este vorba de boala celiacă cu debut infantil, copilul este normal pană la introducerea făinoaselor in alimentaţie. Atunci incepe să aibă scaune moi, cu miros neplăcut, şi crampe intestinale. Apar anemia, hipoproteinemia şi edemele.

In formele adultului se semnalează progresiv, diareea, steatoreea şi ulterior sindromul de malabsorbţie. De obicei bolnavii prezintă de ani de zile scaune diareice (3 – 6 scaune/zi), asociate cu disconfort abdominal, borborisme. Debutul sindromului diareic este adesea insidios, de multe ori apare in copilărie, alteori după varsta de 20 – 30 ani. De cele mai multe ori, diareea apare la 1 – 2 ore după o masă cu paste … Citeste tot aticolul

Hernia Hiatala

Hernia Hiatala –  este definită ca o protuzie permanentă sau intermitentă a unei porţiuni din marea tuberozitate gastrică prin hiatusul diafragmatic în cavitatea toracică.

Este o entitate destul de frecventă atât la populaţia asimptomatică cât şi la bolnavii digestivi, incidenţa ei crescând cu vârsta.

În practica clinică pot fi întâlnite următoarela tipuri:

– Hernia hiatală prin alunecare (axială) – caracterizată prin protruzia joncţiunii esogastrice deasupra diafragmului, fiind forma cea mai des întâlnită (peste 80%).
– Hernia hiatală paraesofagiană (rostogolire) – definită prin deplasarea marii tuberozităţi gastrice prin orificiul diafragmatic în torace cu rămânerea în poziţie normală a joncţiunii esogastrice.
– Hernia hiatală mixtă-combinarea celor două forme.
– Hernia hiatală produsă prin hernierea oricărui organ abdominal în torace – formă extrem de rară.

La producerea herniilor transhiatale concură o serie de factori determinanţi şi favorizanţi:

-un hiatus esofagian larg;
-alterarea sistemului fibroconjunctiv de fixare normală a esofagului, cardiei şi a marii  tuberozităţi gastrice;
-presiune intaaabdominală crescută şi prelungită determinată de obezitate, sarcină, meteorism accentuat  ascită, tumori abdominale;
-intervenţii chirurgicale în regiunea esogastrică care pot produce alterări ale sistemului de fixare cardio
-tuberozitar;
-sexul feminin şi vârsta peste 50 ani;
-deformări ale coloanei vertebrale şi ale cutiei toracice (cifoscolioze, spondilită … Citeste tot aticolul