Colita ulcerativa

Colita ulcerativa – simptome

Simptomele principale ale colitei ulcerative sunt diareea hemoragica si durerea abdominala, asociind frecvent, în cazurile mai severe, febra si scadere ponderala. În cazurile usoare de boala pot aparea unul sau doua scaune neformate pe zi continand putin sange, fara manifestari sistemice. În schimb, pacientul cu boala severa poate prezenta scaune neformate frecvente, continand sânge si puroi, acuzand crampe severe si prezentand simptome si semne de deshidratare, anemie, febra si scadere ponderala.

În cazul unei afectari predominant rectale, constipatia apare mai frecvent decat diareea, iar tenesmele pot constitui acuza principala. Ocazional, simptomele intestinale pot fi mascate de febra, scadere ponderala sau alte manifestari extracolonice ale bolii.
Semnele fizicepentru colita ulceroasa sunt de obicei nespecifice; poate fi prezenta o distensie abdominala sau o sensibilitate de-a lungul colonului. În cazurile usoare, examenul fizic general va fi normal. Manifestarile extracolonice includ artrita, modificari cutanate sau semne de afectare hepatica. Febra, tahicardia si hipotensiunea posturala sunt, de regula, asociate cazurilor mai grave. Examenele de laborator sunt adesea nespecifice si reflecta de regula gradul si  severitatea hemoragiei si inflamatiei.

Poate fi prezenta anemia, care reflecta o afectiune cronica, dar si un deficit de fier secundar pierderii cornice de sânge. La pacientul cu boala severa, febril, se observa frecvent o leucocitoza cu devierea la stanga a formulei leucocitare, precum ai o viteza de sedimentare a hematiilor crescuta. Anomaliile electrolitice, în special hipopotasemia, reflecta gradul diareei.

Hipoalbuminemia apare frecvent în forma severa, fiind de regula secundara pierderii intraluminale deproteine prin mucoasa ulcerata. Un nivel crescut al fosfatazei alcalinepoate indica asocierea unei afectari hepatobiliare

Evolutie

Evolutia clinica pentru colita ulceroasa este variabila. Majoritatea bolnavilor sufera o recadere în anul care urmeaza primului atac, reflectand natura recurenta a bolii. Pot exista totusi si perioade prelungite de remisiune cu simptome minime. În general, severitatea simptomelor reflecta extinderea afectarii colonului si intensitatea inflamatiei. Exista, pe de o parte, pacienti care prezinta o afectare limitata a rectului(proctita ulcerativa) sau a rectului si sigmoidului (proctosigmoidita ulcerativa).Boala este de regula usoara, cu manifestari sistemice sau extracolonice minime,cu toate ca tratamentul proctitei ulceroase poate fi ocazional dificil, prezentand sangerare rectala si tenesme. Simptomele majore sunt sangerarea rectala si tenesmele. Majoritatea acestor pacienti, în special cei cu afectare rectala izolata, nu vor dezvolta o forma severa. La restul pacientilor, boala se poate extindeproximal, afectand o arie variabila de intestin. Este posibil ca 85% din pacientii cu colita ulceroasa sa prezinte o simptomatologie usoara sau moderata de natura intermitenta, care poate fi tratata ambulator. La aproximativ 15% din pacienti,boala prezinta o evolutie fulminanta, afecteaza intregul colon si se manifesta prin diaree hemoragica severa si semne si simptome sistemice. Acesti pacienti prezinta riscul dezvoltarii unei dilatatii si perforatii toxice a colonului si reprezinta o urgenta medicala.

Cauze microbiologice de colita ulcerativa

Colita acuta poate fi determinata de o varietate de agenti infectiosi. Manifestandu-se frecvent prin diaree sanguinolenta, colita infectioasa poate fi greu diferentiabila de BII la debut, iar cazurile severe pot prezenta o dilatatie toxica a colonului simuland megacolonul toxic. Biopsia rectala în colita infectioasa arata un infiltrat marcat cu polimorfonucleare, un edem pronuntat si crutarea relativa a criptelor, aspecte care o pot diferentia de boala inflamatorie intestinala idiopatica.

O enumerare a acestor agenti este prezentata mai jos:
Infectia cu Shigella
Infectia cu Salmonella
Amibiaza (infectia cu Enteramoeba histolytica)
Infectia cu Yersinia enterocolitica
Infectia cu Campylobacter jejuni
Limfogranulomatoza veneriana (LGV)
Infectia cu Chlamidia „non-LGV“
Infectia cu Neisseria gonorrhoeae
Colita pseudomembranoasa (cauzata de toxina Clostridium difficile)
Tuberculoza (infectia cu Mycobacterium tuberculosis)
Infectia cu Escherichia coli enteropatogen 0157:H7
Infectia cu Aeromonas hydrophilaInfectia cu Plesiomonas shigelloides

(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)