Constipatia

1. CONSTIPATIA –  DEFINITIE

Cele mai multe persoane au cel putin 3 scaune/saptamâna.

Constipatia a fost definita ca o frecventa a defecatiei mai rara de 3 ori/saptamâna. Totusi, frecventa scaunelor în sine nu e un criteriu suficient, deoarece multi pacienti constipati descriu o frecventa normala a defecatiei, dar senzatii subiective de efort defecator excesiv, scaune tari, plenitudine abdominala inferioara si o senzatie de evacuare incompleta.

2. CAUZE

Fiziopatologic, constipatia provine din tranzit colonic sau functie anorectala alterate ca urmare a unei tulburari primare a motilitatii, anumitor medicamente sau în asociatie cu un numar  crescut de boli sistemice care afecteaza tractul gastrointestinal.

Factorii favorizanti sunt lipsa fibrelor din dieta, slabiciune musculara generalizata si, probabil, stres si anxietate.

La pacientii care se prezinta cu un debut recent al constipatiei trebuie cautata o leziune obstructiva a colonului. Pe lânga un neoplasm de colon, alte cauze de obstructie colonica includ stricturile datorate ischemiei colonului, boala diverticulara sau boli intestinale inflamatorii, corpii straini sau stricturile anale. Spasmul sfincterian anal datorat unor hemoroizi sau unei fisuri dureroase poatede asemenea inhiba dorinta de a evacua materiile fecale.

În absenta unei leziuni obstructive a colonului, motilitateacolicå modificata poate mima obstructia de colon.

Medicamente ce pot determina constipatie sunt cele cu proprietati anticolinergice, ca antidepresivele si antipsihoticele, codeina si alte analgezice narcotice, antiacidele continând aluminiu sau calciu, sucralfatul, compusii cu fier si blocantii canalelor de calciu.

La marea majoritate a pacientilor cu constipatie grava, nicio cauza clara nu poate fi identificata. În constipatia idiopatica a copilariei,atât factorul psihologic cât si cel fiziologic sunt considerati a juca un rol.Copiii afectati au deseori tranzitul colonic lent, localizat la colonul distal si rect si s-a sugerat faptul ca, în aceste tulburari, comportamentul de abtinerevoluntara sau functia anorectala anormala ar juca un rol.

Femeile tinere si de vârsta medie pot prezenta constipatie severa caracterizata prin defecatie de frecventa scazuta, efort excesiv de defecatie de frecventa redusa si lipsa de raspuns la aportul de fibre sau laxative usoare.

În 70% din astfel de cazuri, tranzitul colonic lent (inertia colonului) poate fi demonstrat de trecerea întârziata a markerilor radioopaciprin colonul proximal. În 30% din cazuri, tranzitul colic este normal si pot fi demonstrate anomalii ale functiilor motorii si sensibilitatii anorectale.

„Sfortarile“ cronice la defecatie pot provoca coborârea planseuluiperineal si întinderea nervului rusinos, ducând astfel la un sfincter anal incompetent si incontinenta fecala.

La adultii tineri si de vârsta medie, constipatia este cel mai frecvent atribuita sindromului de colon iritabil. Spre deosebire de alte sindroame idiopatice de constipatie descriese mai sus, sindromul de colon iritabil este în mod caracteristic însotit de dureri abdominale, în special în abdomenul inferior, ca si de evacuarea unor scaune mici si tari, cu senzatie de evacuare incompleta si efort excesiv. Pacientii acuza si flatulenta, balonare abdominala, pirozis, greata, disfagie, dureri ale spatelui si simptome genitourinare. Tranzitul colonic este de obicei normal la acesti pacienti si baza fiziopatologica exacta pentru simptome este incerta.

3. COMPLICATII ALE CONSTIPATIEI 

– Hemoroizi

– Fisura anala

– Prolaps rectal

– Ulcer stercoral

– Melanoza colonica

– Colon purgat

– Impactare fecala

– Colita ischemicå

– Volvulus colonic

– Perforatie colonica

– Incontinenta fecala

– Retentie urinara

– Disfunctie cardiaca si cerebrovasculara (de exemplu, sincopa, aritmii, angina)

4. TRATAMENT

Tratamentul constipatiei trebuie individualizat, luând în considerare durata si gravitatea constipatiei, factorii favorizanti potentiali, vârsta pacientului si asteptarile acestuia.Exceptând purgativele de volum, utilizarea de rutina a  laxativelor pe perioade lungi de timp trebuie descurajata datorita riscului de efecte secundare, cum sunt pneumonia lipidica datorata uleiului mineral sau leziunile de plex mienteric provocând „colonul purgat“, datorat laxativelor stimulente antrachinonice cum este senna.

Laxativele emoliente cuprind ulei mineral, care, administrat oral sau princlisma, patrunde si înmoaie scaunul, si saruri docusate, care sunt surfactanti anionici care scad tensiunea superficiala a scaunului pentru a permite amestecul substantelor apoase si grase si astfel înmoaie scaunul.

Agentii hiperosmolari cuprind solutii electrolitice amestecatecontinând polietilenglicol si zaharuri neabsorbabile cum sunt lactuloza si sorbitolul care actioneaza ca agenti osmotici si sunt utilizati în curatarea intestinului înaintea colonoscopiei. Lactuloza poate fi prescrisa uneori pentru utilizare pe termen lung.

Laxativele saline contin cationi si anioni care exercita un efect osmotic pentru a creste continutul de apa intraluminala; la pacientii vârstnici, ele pot determina retentie de lichide.

Laxativele stimulante cuprind uleiul de castor,antrachinone ca senna si difenilmetani, ca fenolftaleina si bisacodilul.

Tratamentul chirurgical pentru constipatia cronica grava este în general controversat, exceptând boala Hirschsprung în care rezectia chirurgicala a segmentului aganglionic este tratamentul de electie. În inertia colonica, colectomia subtotala cu anastomoza leorectala poate fi indicata la pacienti selectionati cu atentie la care motilitatea astro intestinala superioara e normala si tulburarile de motilitate anorectala au fost excluse.

Interventia chirurgicala pentru reducerea sau rezectia unui rectocel, invaginare sau prolaps trebuie întreprinsa cu atentie, deoarece deseori simptomele nu se amelioreaza.

(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)