Disfagia

Disfagia este definita ca o senzatie de „întepenire“ sau de obstructie a trecerii alimentelor prin gura, faringe sau esofag. Trebuie deosebita de alte simptome legate de deglutitie.

Afagia semnifica obstructia esofagiana completa, ce se datoreaza de obicei imobilizarii bolului si reprezinta o urgenta medicala.

Odinofagia înseamna deglutitie dureroasa. Frecvent, odinofagia si disfagia apar împreuna.

Globusfaringeus este senzatia unui bolus localizat în gât. Totusi, nu este întâlnita nici o dificultate când are loc deglutitia.

Directionarea gresita a alimentelor,ducând la regurgitare nazala si aspiratie laringiana si pulmonara de alimente în timpul deglutitiei este caracteristica pentru disfagia orofaringiana.

Fagofobia, adica teama de înghitire, si refuzul de a înghiti pot apare în isterie, rabie, tetanos si paralizie faringiana datorata fobiei de aspiratie.

1. FIZIOPATOLOGIA DISFAGIEI

Transportul normal al unui bolus ingerat prin traiectul de deglutitie depinde de marimea bolului ingerat, diametrul luminal al traiectului deglutitiei, contractia peristaltica si inhibitia deglutitiva, incluzând relaxarea normala a sfincterelor esofagiene superior si inferior în timpul deglutitiei. Disfagia provocata de un bol mare sau de strâmtorarea luminala se numeste disfagie mecanica, în timp ce disfagia datorata incoordonarii sau slabirii contractiilor peristaltice sau inhibitiei deglutitive afectate se numeçte disfagie motorie.

2. CAUZE ALE DISFAGIEI

DISFAGIA MECANICA

I. Luminale

A. Bolus mare
B. Corp strain

II.Îngustare intrinseca

A. Afectiuni inflamatoriideterminând edem si tumefiere

1. Stomatita
2. Faringita, epiglotita
3. Esofagita

a. Virala(herpes simplex, varicelo-zosterian, citomegalovirus)
b. Bacteriana
c. Micotica(candidozica)
c. Micotica(candidozica)
d. Bolimucocutanate buloase
e. Leziuni caustice, chimice, termice

B. Membrane si inele

1.Faringiene (sindrom Plummer-Vinson)
2.Esofagiene (congenitale, inflamatorii)
3. Inelul mucoasei esofagiene inferioare (inel Schatzki)

C. Stricturi benigne

1. Peptice
2. Caustice si induse de medicamente
3. Inflamatorii (boala Crohn, candidozice, leziuni mucocutanate)
4. Ischemice
5.Postoperatorii, postiradiere
6.Congenitale

D. Tumori maligne

1. Carcinoame primare
a. Carcinom cu celule scuamoase
b. Adenocarcinom
c. Carcinosarcom
d. Pseudosarcom
e. Limfom
f. Melanom
g. Sarcom Kaposi

2. Carcinoame metastatice

E. Tumori benigne

1. Leiomiom
2. Lipom
3. Angiom
4. Polip fibrinoid inflamator
5. Papilom epitelial

III.Compresie extrinseca

A. Spondilita cervicala
B. Osteofite vertebrale
C. Abcese si tumori retrofaringiene
D. Glanda tiroida marita
E. Diverticulul Zenker
F. Compresie vasculara
     1. Artera subclavie dreapta aberanta
     2. Aorta dextro pozitionata
     3. Marire de atriu stâng
     4. Anevrism aortic
G. Mase mediastinale posterioare
H. Tumora pancreatica, pancreatita
I. Hematom si fibroza postvagotomie

DISFAGIE MOTORIE (NEUROMUSCULARA)

I.Dificultate în initierea reflexului de deglutitie

A. Paralizia limbii
B. Anestezie orofaringiana
C. Lipsa salivei (de ex., sindrom Sjögren)
D. Leziuni ale componentelor senzitive ale nervilor glosofaringian si vag
E. Leziuni ale centrului deglutitiei

II. Tulburari ale musculaturii striate faringiene si esofagiene

1. Leziune de neuron motor inferior (paralizie bulbara)
A. Slabiciune musculara
     a. Accident vascular cerebral
     b. Boala de neuron motor
     c. Poliomielita, sindrom postpoliod.
     d. Polinevrita
     e. Scleroza laterala amiotrofica
     f. Disautonomie familiala

2. Neuromusculara
     a. Miastenia gravis

3. Tulburari musculare
     a. Polimiozita
     b. Dermatomiozita
     c. Miopatii(distrofie miotonica, miopatie oculofaringiana)

B. Contractii neperistaltice sau alterarea inhibitiei deglutitive afectata
1. Faringe si esofag superior
     a. Rabie
     b. Tetanos
     c. Boala a tractului extrapiramidal
     d. Leziunide neuron motor superior (paralizie pseudobulbara)

2. Sfincter esofagian superior (SES)
     a.Paralizia muschilor suprahioidieni (cauzele sunt aceleasi ca în paralizia musculaturii faringiene)
     b. Achalazia cricofaringiana

III. Tulburari ale musculaturii netede esofagiene

A. Paralizia corpului esofagian determinând contractii slabe
1. Sclerodermia si boli de colagen înrudite
2. Miopatia viscerelor cavitare
3. Distrofia miotonica
4. Neuromiopatie metabolica (amiloid, alcool?, diabet?)
5. Achalazia(clasica)

B. Contractii neperistaltice sau inhibitie deglutitiva afectata
1. Corp esofagian
     a. Spasm esofagian difuz
     b. Achalazia(viguroasa)
     c. Variante de spasm esofagian difuz

2. Sfincterul esofagian inferior
a. Achalazie
   (1) Primara
   (2) Secundara
       (a) Boala Chagas
       (b) Carcinom
       (c) Limfom
       (d) Sindromul neuropatic intestinal de pseudo-obstructie
       (e) Toxine si medicamente
b. Inelul muscular esofagian inferior (contractil)

3. PROCEDURI DIAGNOSTICE

Toti pacientii cu disfagie trebuie sa fie investigati atent, deoarece tratamentul depinde de cauza subiacenta. Daca este suspectata disfagia orofaringiana, trebuie efectuata videofluoroscopia deglutitiei orofaringiene. Daca este suspectata din anamneza disfagia mecanica, procedurile diagnostice de electie sunt tranzitul baritat, sofagogastroscopia
si biopsia endoscopica. Tranzitul baritat si studiile motilitatii esofagiene sunt teste diagnostice pentru disfagia motorie. Esofagogastroscopia poate fi necesara la pacientii cu disfagie motorie, pentru a exclude o anomalie structurala asociata.

(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)