Diareea acuta la copii

Diareea acuta la copii – Modificarea modelului de evacuare intestinală prin prezenţa a unui număr mai mare de 3 scaune cu consistenţă scăzută şi aspect patologic, soldată cu pierderi hidroelectrolitice.

Definiţia OMS a diareei: cel puţin 3 scaune lichide/24 ore.

Variante fiziologice:

– Sugarul (alimentaţie naturală) are: 4-5 scaune/zi;
– Sugarul (alimentaţie artificială cu lapte praf):2-3 scaune/zi;
– Sugarul cu regim diversificat: 1-2 scaune/zi.

Capcană de diagnostic Falsă diaree la copii cu constipaţie cronică (scaune apoase la intervale periodice la copii cu tranzit intestinal încetinit).

ANAMNEZA

Importantă pentru orientarea diagnostică şi etiologică.

Vor fi culese date despre:

– Nivelul socio-economic al familiei;
– Igienă deficitară;
– Conservarea şi prepararea inadecvată a alimentaţiei;
– Cazuri de diaree în familie sau anturaj (focar);
– Copil care frecventează colectivitatea (şcoală, creşă, grădiniţă);
– Obiceiuri culinare sau modificarea recentă a dietei;
– Administrare recentă de medicamente: laxative, antibiotice;
– Anotimpul.

Atenţie!

Foarte importantă este greutatea copilului (cât mai recentă) pentru evaluarea pierderilor şi conduita de rehidratare (orice diaree se acompaniază cu un grad mai mare sau mai mic de deshidratare).

TABLOU CLINIC

– Febră (inconstant)
– Frison (uneori)
– Mialgii
– Rinoree
– Coriză
– Dureri abdominale
– Tenesme
– Vărsături
– Scaune modificate cu elemente patologice (mucus, puroi, sânge)
– Coardă colică
– Eritem fesier (la sugari)
– Convulsii (uneori).

Orientare diagnostică

1. Diareea acuta virala

Vărsături frecvente urmate de scaune apoase numeroase;

2. Diareea acuta bacteriana

– Scaune mucoase cu puroi şi sânge, tenesme, coardă colică;

– Convulsii la debut urmate de scaune muco-piosanguinolente: shigelloză.

INVESTIGAŢII

– Hemoleucogramă

– CRP

– Examen sumar de urină

– Coprocultură, coprocitogramă

– Examen coproparazitar

– Ionograma serică

– Parametri Astrup

– Uree, creatinină

– Teste imunoenzimatice din scaun

– Lactoferina fecală.

Tipuri patogenice

1. Secretorie – Scaune apoase frecvente, cu SAD rapidă;

2. Invazivă – Scaune muco-pio-sanguinolente ± stare toxico- septică;

3. Alte tipuri: Parenterală,Greşeli alimentare, Alergii alimentare.

Criterii de internare

– Vărsături (eşecul rehidratării orale)

– Sindrom acut de deshidratare

– Stare toxico-septică

– Vârstă mică (< 3 luni)

– Părinţi non complianţi.

TRATAMENT

În formele uşoare şi medii:

 Rehidratare orală cu săruri de rehidratare

Sugar < 6 luni,

alimentaţie naturală:

– se continuă alimentaţia la sân;

alimentaţie artificială:

Cu greutate normală:

– se introduce laptele primit înaintea diareei;

Distrofic:

– se introduce laptele delactozat.

Sugar > 6 luni:

– Brânză de vaci + orez pasat + 5% glucoză;

– Carne mixată de pui + morcov +5% glucoză;

– Măr ras;

– Banane;

– Cereale fără gluten.

Laptele se introduce din:

– Ziua a 4-a: diluţie de lapte 50%

– Ziua a 5-a: diluţie de lapte 75%

– Ziua a 6-a: integral.

Copil > 1 an:

– Orez fiert, morcovi, supă de legume, carne fiartă de pui, brânză de vaci, iaurt, banane, grisine, sărăţele, ceai cu glucoză.

Tratament profilactic

Măsuri de igienă;

Vaccinare (pentru Rotavirus).

Tratamentul etiologic

Doar în diareea bacteriană, parazitară şi fungică.

Indicaţiile antibioterapiei:

– Sugar < 3 luni

– Denutriţi

– Diaree invazivă

– Forme sistemice cu hemocultură pozitivă

– Febră > 5 zile

– Stare toxico-septică.

Tratament patogenic

– Antisecretorii:

– Probiotice:

– Reglatoare ale motricităţii intestinale

 

(Universitatea de Vest “Vasile Goldiş“ Arad Facultatea de Medicină Generală, Farmacie şi Medicină Dentară, Breviar de pediatrie, Liana Precup, Simona Dumitra,  Ioan Precup, ARAD – 2011, Editura University Press)