Arhive tratament • Medpont

Tumori. Afectiunile tumorale ale conjunctivei

Tumori. Afectiunile tumorale ale conjunctivei

Cuprins

∎ Tumori benigne
∎ Tumori maligne

Tumori. Afectiunile tumorale ale conjunctivei — Tumori.Afectiunile tumorale ale conjunctivei

Afectiunile tumorale ale conjunctivei sunt benigne şi maligne, aspectul clinic punând de cele mai multe ori diagnosticul. În unele cazuri tranşarea diagnosticului se face numai pe examenul anatomopatologic.

∎ Tumori benigne

Nevii conjunctivali
Sunt mici formaţiuni tumorale plate, uşor pigmentate, care pot apare în diferite zone ale conjunctivei, însă sunt mai frecvente în regiunea perilimbică. Nu necesită tratament.

Dermoidul conjunctival
Este o tumoră congenitală, care este localizată mai ales la nivelul limbului sclero-corneean, interesând deopotrivă conjunctiva şi corneea; ca şi în alte tipuri de localizări este vorbă de incluzii ale ţesutului epidermic la nivelul altor organe.
Clinic se prezintă sub forma unei mase neregulate de aspect alb-cenuşiu. Din punct de vedere histologic, se constată ţesut epidermic, glande epidermice, şi chiar foliculi piloşi

Lipomul conjunctival
Este o tumoare grăsoasă, care se dezvoltă mai ales în zona supero-externă a fundului de sac conjunctival superior. Are consistenţă moale şi aspect lobulat.

Angiomul conjunctival
Este o tumoare vasculară, car evoluează concomitent cu alte localizări la nivelul pleoapelor sau la nivelul feţei. Este bine delimitată, de culoare roşie. Poate fi determinată de dilataţii capilare, sau de vase de … Citeste tot aticolul

Oftalmologie 0 1 sec read

Conjunctivita purulenta

Cuprins

1. Conjunctivita purulenta gonococică a nou-născutului
2. Conjunctivita gonococică a copilului şi adultului

Conjunctivita purulenta se caracterizează printr-o secreţie purulentă abundentă, însoţită de fenomene reacţionale foarte intense (edem palpebral, chemozis, dureri oculare). Ele au evoluţie acută şi produc complicaţii grave corneene. Sunt produse de diferiţi germeni piogeni (gonococul, stafilococul, pneumococul).

Conjunctivita purulenta gonococică
Este o inflamaţie acută a conjunctivei determinată de gonococul Neisser; infecţia este în mare parte exogenă. Se prezintă sub două forme clinice:
– conjunctivita gonococică a nou-născutului;
– conjunctivita gonococică a copilului şi adultului.

1. Conjunctivita purulenta gonococică a nou-născutului

Are debut precoce, în primele zile de la naştere; se consideră că o conjunctivită apărută după 5-7 zile de la naştere nu este de natură gonococică.
Inocularea germenului patogen al bolii se face de regulă în timpul naşterii datorită infectării prin trecerea prin filiera pelvi-genitală, de la mamă, care prezintă o vaginită gonococică netratată. In cazuri mult mai rare, infecţia se face în spital prin infectarea datorită mâinilor murdare sau a lenjeriei infectate.
Simptomatologie clinică
Simptomele apar bilateral după o perioadă de incubaţie de 2-4 zile. Infecţia este supraacută, cu edem mare palpebral, care face dificilă deschiderea pleoapelor. Pleoapele sunt roşii … Citeste tot aticolul

Oftalmologie 0 2 min read

Glaucomul cu unghi deschis

Glaucomul cu unghi deschis este o afecţiune caracterizată prin alterări caracteristice ale papilei nervului optic şi ale câmpului vizual ce apar bilateral, la ochi care prezintă gonioscopic unghi camerular deschis (mai mare de 15 grade).
Modificările papilo-perimetrice sunt determinate de regulă de creşterea tensiunii intraoculare peste valorile fiziologice, ceea ce are drept urmare modificări circulatorii la nivelul capului nervului optic, dar şi ca urmare a efectului direct al presiunii oculare crescute pe fibrele optice.

Epidemiologie
Glaucomul cu unghi deschis este o afecţiune care atinge aproximativ 1-2% din populaţia adultă (peste 40 de ani), având o prevalenţă în populaţie de aproximativ 0,93%.

Etiopatogenie
Glaucomul cu unghi deschis este determinat de creşterea rezistenţei la scurgere a umorii apoase la nivelul trabeculului cribriform ; se pare că această
modificare este condiţionată genetic, prin scăderea cu vârsta a numărului de celule endoteliale de la nivelul trabeculului, celule implicate în eliminarea umorii apoase. De asemenea apare o micşorare a spaţiilor intertrabeculare şi o modificare a matricei extracelulare la nivelul trabeculului cribriform. Datorită acestor modificări este diminuată eliminarea umorii apoase, ducând implicit la creşterea tensiunii intraoculare

Simptomatologie clinică
Simptomatologia diferă în funcţie de stadiul bolii ; în esenţă afecţiunea este caracterizată de triada simptomatică :
– … Citeste tot aticolul

Oftalmologie 0 4 min read

Otita medie seroasa si Otita medie cronica supurata

OTITA MEDIE SEROASA – Otita medie cu revarsat lichidian sau otita medie seroasa se caracterizeaza prin persistenta de fluid la nivelul urechii medii timp de mai multe luni, fara alte semne de infectie. Aceasta afectiune este asociata cu o hipoacuzie de 25 dB la nivelul urechii afectate. Culturile
din fluidul de la nivelul urechii medii sunt frecvent negative, desi revarsatele lichidiene s-au remis mai rapid la copiii tratati cu antibiotice decât la cei din grupurile de control, în unele studii clinice. S-a dovedit ca adenoidectomia, miringotomia sau tuburile de timpanostomie reduc durata persistentei fluidului la unii copii.

OTITA MEDIE CRONICA SUPURATA – Pacientii cu otita medie cronica supurata prezinta secretii purulente cronice care se scurg prin membrana timpanica perforata. Pacientii cu otita medie cronica supurata se împart în doua categorii: cei cu colesteatom si cei fara colesteatom. Atât la copii, cât si la adulti, culturile aerobe din secretia auriculara evidentiaza un procent ridicat de S. aureus, P. aeruginosa si bacili gramnegativi enterici (Klebsiella, Escherichia coli, Proteus). În 50% din cazuri se evidentiaza anaerobi, Prevotella, Fusobacterium, Porphyromonas si unele specii de Bacteroides, de obicei în culturi mixte cu aerobi. Examenul CT trebuie utilizat în scopul excluderii unui focar de infectie … Citeste tot aticolul

ORL 0 1 min read

Otita medie acuta

Otita medie acuta, asemanator infectiilor tractului respirator superior, este mai frecventa în timpul toamnei, iernii si primaverii.

Urechea medie comunica cu nazofaringele prin intermediul trompei lui Eustachio. Când trompa se blocheaza, în urechea medie si în cavitatile mastoidiene se acumuleaza lichid, ce constituie un mediu de cultura propice oricårei bacterii prezente. Poate rezulta otita medie acuta (OMA) sau infectia urechii medii. Infectiile virale ale tractului respirator superior, care pot produce edem al mucoasei trompei lui Eustachio, preced sau acompaniaza adeseori episoadele de OMA.
Incidenta OAM scade cu vârsta. Peste doua treimi din copiii sub 3 ani au avut cel putin un episod de OMA; prevalenta în rândul adultilor este de numai 0,25%. Simptomatologia include otalgie, febra si hipoacuzie. La examenul otoscopic, membrana timpanica prezinta miscari diminuate la insuflatie si apare de obicei rosie, opaca, bombata sau retractata. Ocazional se observa perforatii spontane ale membranei timpanice si otoree.
Pentru cazurile pediatrice, bacteriologia OMA a fost definita: S. pneumoniae (35%), H. influenzae (25%) si M. catarrhalis (15%) sunt microorganismele cel mai frecvent întâlnite la nou-nascuti; streptococii grup B si bacilii gram-negativi prezinta importanta pentru etiologia OMA la nou-nascuti. Într-un sfert din cazurile pediatrice se întâlnesc virusuri, fie izolate, fie … Citeste tot aticolul

ORL 0 2 min read

Otita Externa

Otita externa acuta sau urechea înotatorului apare cel mai frecvent în timpul verii si poate fi datorata scaderii aciditatii conductului auditiv, cu supradezvoltare bacteriana consecutiva. Urechea este pruriginoasa si dureroasa, iar conductul auditiv este tumefiat si hiperemic. Cei mai frecventi agenti patogeni sunt P. aeruginosa, S. aureus si streptococii.

Tratamentul consta în curatarea urechii cu mixturi de alcool-acid acetic si în administrarea topica de antibiotice sub forma de picaturi auriculare cu polimixina-neomicina (câte 4 picaturi de 4 ori pe zi, timp de 5 zile). Herpesul zoster la nivelul conductului auditiv extern produce otalgie severa si este deseori acompaniat de paralizie faciala ipsilaterala datorata afectarii ganglionului geniculat al nervului cranian VII (sindromul Ramsay Hunt).
Date recente sugereaza faptul ca tratamentul cu aciclovir pe cale intravenoasa reduce incidenta paraliziei faciale permanente, dar nu au fost înca publicate rezultate ale unor studii clinice relevante în acest sens.

Otita externa cronica determina prurit în masura mai mare decât otalgie si este deseori datorata iritatiei prin traumatisme minore repetate ale conductului (de exemplu, scarpinatul în ureche sau utilizarea de betisoare cu vata) sau prin drenarea unei infectii cronice de la nivelul urechii medii. În ultimul caz, tratarea otitei medii cronice cu antibiotice va rezolva … Citeste tot aticolul