Tag Archives: tratament

Otita medie seroasa si Otita medie cronica supurata

Otita medie seroasa si Otita medie cronica supurata

OTITA MEDIE SEROASA – Otita medie cu revarsat lichidian sau otita medie seroasa se caracterizeaza prin persistenta de fluid la nivelul urechii medii timp de mai multe luni, fara alte semne de infectie. Aceasta afectiune este asociata cu o hipoacuzie de 25 dB la nivelul urechii afectate. Culturile
din fluidul de la nivelul urechii medii sunt frecvent negative, desi revarsatele lichidiene s-au remis mai rapid la copiii tratati cu antibiotice decât la cei din grupurile de control, în unele studii clinice. S-a dovedit ca adenoidectomia, miringotomia sau tuburile de timpanostomie reduc durata persistentei fluidului la unii copii.

OTITA MEDIE CRONICA SUPURATA –  Pacientii cu otita medie cronica supurata prezinta secretii purulente cronice care se scurg prin membrana timpanica perforata. Pacientii cu otita medie cronica supurata se împart în doua categorii: cei cu colesteatom si cei fara colesteatom. Atât la copii, cât si la adulti, culturile aerobe din secretia auriculara evidentiaza …

Otita medie acuta

Otita medie acuta

Otita medie acuta, asemanator infectiilor tractului respirator superior, este mai frecventa în timpul toamnei, iernii si primaverii.

Urechea medie comunica cu nazofaringele prin intermediul trompei lui Eustachio. Când trompa se blocheaza, în urechea medie si în cavitatile mastoidiene se acumuleaza lichid, ce constituie un mediu de cultura propice oricårei bacterii prezente. Poate rezulta otita medie acuta (OMA) sau infectia urechii medii. Infectiile virale ale tractului respirator superior, care pot produce edem al mucoasei trompei lui Eustachio, preced sau acompaniaza adeseori episoadele de OMA.
Incidenta OAM scade cu vârsta. Peste doua treimi din copiii sub 3 ani au avut cel putin un episod de OMA; prevalenta în rândul adultilor este de numai 0,25%. Simptomatologia include otalgie, febra si hipoacuzie. La examenul otoscopic, membrana timpanica prezinta miscari diminuate la insuflatie si apare de obicei rosie, opaca, bombata sau retractata. Ocazional se observa perforatii spontane ale membranei timpanice si otoree.
Pentru cazurile …

Otita Externa

Otita externa

Otita externa acuta sau urechea înotatorului apare cel mai frecvent în timpul verii si poate fi datorata scaderii aciditatii conductului auditiv, cu supradezvoltare bacteriana consecutiva. Urechea este pruriginoasa si dureroasa, iar conductul auditiv este tumefiat si hiperemic. Cei mai frecventi agenti patogeni sunt P. aeruginosa, S. aureus si streptococii.

Tratamentul consta în curatarea urechii cu mixturi de alcool-acid acetic si în administrarea topica de antibiotice sub forma de picaturi auriculare cu polimixina-neomicina (câte 4 picaturi de 4 ori pe zi, timp de 5 zile). Herpesul zoster la nivelul conductului auditiv extern produce otalgie severa si este deseori acompaniat de paralizie faciala ipsilaterala datorata afectarii ganglionului geniculat al nervului cranian VII (sindromul Ramsay Hunt).
Date recente sugereaza faptul ca tratamentul cu aciclovir pe cale intravenoasa reduce incidenta paraliziei faciale permanente, dar nu au fost înca publicate rezultate ale unor studii clinice relevante în acest sens.

Otita externa cronica determina prurit

Sinuzita fungica

Sinuzita fungica

Sinuzita fungica poate fi clasificata ca noninvaziva si invaziva.

Sinuzita fungica noninvaziva este cronica si apare la gazdele imunocompetente. Are doua forme analoge urmatoarelor boli pulmonare noninvazive: aspergilomul si aspergiloza bronhopulmonara alergica. Prezenta unui aspergilom în interiorul unui sinus poate produce simptome de obstructie, fara sa invadeze mucoasa. În mod caracteristic, este afectat un singur sinus (deseori cel maxilar), iar pacientii prezinta simptome unilaterale si opacifierea unilaterala pe TC.

Tratamentul este numai chirurgical, cu conditia ca lamele histopatologice sa nu evidentieze invazie tisulara.

Sinuzita fungica alergica a fost descrisa pentru prima oara în anul 1983 si se întâlneste mai ales la pacientii cu antecedente de polipoza nazala si astm. Sinuzita fungica alergica se caracterizeaza prin prezenta unui mucus extrem de gros în sinus („mucina alergica“) care, la examenul histopatologic, contine numeroase cristale Charcot-Leyden, eozinofile si rare hife fungice. Nu exista dovezi ale invaziei tisulare. Îndepartarea pe cale chirurgicala a …

Sinuzita bacteriana cronica

Sinuzita bacteriana cronica

Sinuzita bacteriana cronica se caracterizeaza prin simptome de inflamatie sinusala ce persista timp de 3 luni sau mai mult. Majoritatea
expertilor sunt de parere ca aceasta afectiune este determinata de disfunctia stratului mucociliar, mai degraba ca rezultat al infectiilor repetate din antecedente, decât ca rezultat al persistentei infectiei bacteriene. Pacientii acuza senzatie constanta de tensiune în sinusuri, congestie nazala si drenaj postnazal, în special matinal. Temperatura ≥38oC (100,5oF) este rar întâlnita si poate semnaliza o infectie bacteriana acuta supraadaugata. Multi pacienti semnaleaza de asemenea o modificare a secretiilor nazale (care devin groase si verzi) cu exacerbari acute.

Diagnostic sinuzita bacteriana cronica

TC sinusala trebuie utilizata în toate cazurile de sinuzita bacteriana cronica pentru determinarea gradului de extindere a bolii si pentru excluderea altor diagnostice, cum ar fi o tumora obstruanta sau un proces granulomatos. Pacientii trebuie, de asemenea, examinati pentru depistarea alergiilor si imunodeficientelor (de exemplu, hipogamaglobulinemia). Este esentiala examinarea …

Sinuzita bacteriana acuta

Sinuzita bacteriana acuta

Sinuzita se produce în principal prin obturarea orificiilor sinusale datorita edemului mucoasei.

Sinusurile paranazale sunt cavitati aerate situate în interiorul oaselor fetei, care se dezvolta ca anexe ale cavitatii nazale si comunica cu aceasta pe tot parcursul vietii. Sinusurile maxilare si etmoidale sunt prezente de la nastere; sinusurile frontale si sfenoidale se dezvolta dupa vârsta de 2 si respectiv 7 ani. Ca si fosele nazale, sinusurile sunt captusite cu epiteliu de tip respirator care include celule producatoare de mucus si celule ciliate. Patura de mucus este împinsa catre orificiile sinusurilor (ostia) cu o viteza de pâna la 1cm/min prin miscarile cililor.  Cresterea duratei transportului mucocililar sau – si mai important – obstruarea orificiilor poate duce la retentia secretiilor si sinuzita.

Sinuzita maxilara, cea mai frecventa forma, este urmata ca incidenta de sinuzitele etmoidale, frontale si sfenoidale. Cauza cea mai frecventa a sinuzitelor este reprezentata de o infectie virala a tractului …

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.