Sinuzita bacteriana acuta

Sinuzita se produce în principal prin obturarea orificiilor sinusale datorita edemului mucoasei.

Sinusurile paranazale sunt cavitati aerate situate în interiorul oaselor fetei, care se dezvolta ca anexe ale cavitatii nazale si comunica cu aceasta pe tot parcursul vietii. Sinusurile maxilare si etmoidale sunt prezente de la nastere; sinusurile frontale si sfenoidale se dezvolta dupa vârsta de 2 si respectiv 7 ani. Ca si fosele nazale, sinusurile sunt captusite cu epiteliu de tip respirator care include celule producatoare de mucus si celule ciliate. Patura de mucus este împinsa catre orificiile sinusurilor (ostia) cu o viteza de pâna la 1cm/min prin miscarile cililor.  Cresterea duratei transportului mucocililar sau – si mai important – obstruarea orificiilor poate duce la retentia secretiilor si sinuzita.

Sinuzita maxilara, cea mai frecventa forma, este urmata ca incidenta de sinuzitele etmoidale, frontale si sfenoidale. Cauza cea mai frecventa a sinuzitelor este reprezentata de o infectie virala a tractului respirator superior, desi doar aproximativ 0,5% din aceste infectii se complica cu sinuzite bacteriene acute clinic manifeste. Infectiile virale ale tractului respirator superior de asemenea maresc cantitatea de mucus produsa si pot deteriora celulele ciliate, crescând în acest fel durata transportului mucusului.

Rinitele alergice sunt o alta cauza frecventa a obstructiei orificiilor sinusale, fie prin edem mucos, fie prin polipi.Alte cauze ale sinuzitelor includ barotrauma din scufundarile la adâncime si calatoriile cu avionul, anomalii ale mucusului (de exemplu, fibroza chistica) si iritantii chimici.
Corpii straini, tumorile (de exemplu, granulomul liniei mediane, limfomul intranazal sau carcinomul cu celule scuamoase) pot produce sinuzita secundar obstructiei.

SINUZITA BACTERIANA ACUTA

Manifestari

Simptomatologia sinuzitei acute include rinoree purulenta sau drenaj postnazal, congestie nazala si durere sinusala sau senzatii de tensiune sinusala a caror localizare depinde de sinusul implicat. Durerea din sinuzita maxilara este perceputa ca fiind localizata la nivelul obrazului sau al dintiilor superiori; durerea din sinuzita etmoidala, între ochi sau retroorbitar; cea din sinuzita frontala, deasupra sprâncenei, iar durerea din sinuzita sfenoidala, în jumatatea superioara a fetei sau retroorbitar cu iradiere catre occiput. Durerea sinusala este decedata frecvent exacerbata când pacientul se apleaca sau când se afla în decubit dorsal. Aproximativ jumatate din pacientii cu sinuzita maxilara acuta prezinta febra.

Diagnostic

Diagnosticul sinuzitelor bacteriene poate fi dificil, deoarece simptomatologia poate fi asemanatoare celei a infectiei tractului respirator superior, care a determinat sinuzita. Persistenta simptomelor racelii timp de 7 pâna la 10 zile (sau mai mult decât de obicei pentru un anumit pacient) reprezinta cea mai consistenta caracteristica clinica a sinuzitei bacteriene. Radiografiile sinusale în patru incidente sunt utile în diagnosticarea sinuzitelor acute: opacitatea radiologica, un nivel lichidian sau o îngrosare de 4 mm sau mai mult a mucoasei sinusale se coreleaza bine cu infectia bacteriana activa. Tomografia computerizata (TC) a sinusurilor este mult mai sensibila decât examenele radiologice de rutina, în special pentru sinuzitele etmoidale si sfenoidale.

Cauze

La copii si adulti, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae (dar nu tipul b), cei mai frecventi agenti patogeni, determina aproximativ o treime si respectiv o patrime din cazuri. La copii, Moraxella catarrhalis este de asemenea importanta, fiind raspunzatoare pentru 20% din cazuri. La adulti, bacilii gram-negativi joaca si ei un rol (9% din cazuri), iar anaerobii (6%) prezinta importanta deosebita în cazurile asociate cu infectii dentare. Nu se cunoaate frecventa cazurilor de sinuzite cu Chlamydia pneumoniae. Într-o cincime din cazurile de sinuzita la adulti s-au depistat rinovirusuri,
precum si virusuri gripale si paragripale, izolate sau în asociere cu bacterii.

Tratament

Tratamentul empiric al sinuzitelor bacteriene acute trebuie dirijat împotriva celor mai frecvente bacterii patogene. Punctia sinusala nu este indicata în cazurile banale, iar culturile din secretiile nazale nu sunt foarte demne de încredere. Amoxicilina sau trimetoprim-sulfametoxazolul pot fi eficace
în tratamentul cazurilor de novo. Alte antibiotice eficiente,dar mult mai scumpe, includ amoxicilina/clavulanat, cefuroxima axetil si loracarbef. Tratamentul trebuie administrat timp de 1 pâna la 2 saptamâni. Administrarea intravenoasa de antibiotice poate fi necesara pentru tratamentul pacientilor cu forme de boala severe, toxice. În sinuzitele nosocomiale, agentii patogeni cel mai frecvent întâlniti sunt Staphylococcus aureus si bacilii gram-negativi, iar culturile sinusale sunt indicate pentru ajustarea terapiei. Interventiile chirugicale pentru largirea orificiilor sinusale si drenarea secretiilor groase pot fi hotarâtoare în sinuzitele acute severe, în special în cazul în care sinuzitele etmoidale, frontale sau sfenoidale nu raspund la terapia intravenoasa initiala.

(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)