Sinuzita fungica

Sinuzita fungica

Sinuzita fungica poate fi clasificata ca noninvaziva si invaziva.

Sinuzita fungica noninvaziva este cronica si apare la gazdele imunocompetente. Are doua forme analoge urmatoarelor boli pulmonare noninvazive: aspergilomul si aspergiloza bronhopulmonara alergica. Prezenta unui aspergilom în interiorul unui sinus poate produce simptome de obstructie, fara sa invadeze mucoasa. În mod caracteristic, este afectat un singur sinus (deseori cel maxilar), iar pacientii prezinta simptome unilaterale si opacifierea unilaterala pe TC.

Tratamentul este numai chirurgical, cu conditia ca lamele histopatologice sa nu evidentieze invazie tisulara.

Sinuzita fungica alergica a fost descrisa pentru prima oara în anul 1983 si se întâlneste mai ales la pacientii cu antecedente de polipoza nazala si astm. Sinuzita fungica alergica se caracterizeaza prin prezenta unui mucus extrem de gros în sinus („mucina alergica“) care, la examenul histopatologic, contine numeroase cristale Charcot-Leyden, eozinofile si rare hife fungice. Nu exista dovezi ale invaziei tisulare. Îndepartarea pe cale chirurgicala a mucusului îngrosat poate fi curativa, desi unii specialisti recomanda utilizarea pe cale intranazala sau sistemica a glucocorticoizilor pentru prevenirea recurentelor.

Sinuzita fungica invaziva are aspecte diferite la gazdele imunocompetente fata de cele imunodeprimate. La persoanele imunodeprimate, boala fungica are forma acuta. Mucormicoza rinocerebrala este o infectie care ameninta viata, determinata de fungi din ordinul Mucorales (Rhizopus, Mucor, Absidia), ce afecteaza de obicei pacientii diabetici cu cetoacidoza, dar pot afecta de asemenea si pacientii leucemici cu neutropenie
prelungita, precum si pacientii cu transplante. Pacientii afectati prezinta dureri faciale, cefalee si febra; pot exista semne precoce de celulita orbitara si alterare a statusului mental. În fosele nazale pot fi observate escare negre care acopera  tesut necrotic, si care trebuie biopsiate de urgenta. Evidentierea invaziei tisulare realizate de catre hifele neseptate, cu baza larga, impune debridarea chirugicala larga si tratament intravenos cu amfotericina B. Aspergillus precum si alte tipuri de fungi pot, de asemenea, produce boala sinusala invaziva.
Gazdele imunocompetente cu sinuzita fungica invaziva prezinta în schimb, o forma lent progresiva de boala. Fungii din sinusurile etmoidale si sfenoidale pot invada apexul orbitei, determinând exoftalmie, ptoza, limitarea miscarilor oculare çi diminuarea vederii. Pacientii pot fi tratati în mod eronat cu glucocorticoizi pentru o presupusa nevrita optica sau pseudotumora orbitara, pâna în momentul în care este recunoscuta boala sinusala si se preleveaza probe biopsice. Tratamentul consta în debridarea chirurgicala a sinusului implicat si terapia intravenoasa prelungita cu amfotericina B. În toate cazurile de sinuzita fungica invaziva, trebuie efectuate frecvent controale TC çi RMN pentru evaluarea evolutiei bolii.
Mortalitatea datorata sinuzitei fungice este ridicata, chiar si în rândul gazdelor imunocompetente.

(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via
Copy link