Tag Archives: diagnostic

Sinuzita fungica

Sinuzita fungica

Sinuzita fungica poate fi clasificata ca noninvaziva si invaziva.

Sinuzita fungica noninvaziva este cronica si apare la gazdele imunocompetente. Are doua forme analoge urmatoarelor boli pulmonare noninvazive: aspergilomul si aspergiloza bronhopulmonara alergica. Prezenta unui aspergilom în interiorul unui sinus poate produce simptome de obstructie, fara sa invadeze mucoasa. În mod caracteristic, este afectat un singur sinus (deseori cel maxilar), iar pacientii prezinta simptome unilaterale si opacifierea unilaterala pe TC.

Tratamentul este numai chirurgical, cu conditia ca lamele histopatologice sa nu evidentieze invazie tisulara.

Sinuzita fungica alergica a fost descrisa pentru prima oara în anul 1983 si se întâlneste mai ales la pacientii cu antecedente de polipoza nazala si astm. Sinuzita fungica alergica se caracterizeaza prin prezenta unui mucus extrem de gros în sinus („mucina alergica“) care, la examenul histopatologic, contine numeroase cristale Charcot-Leyden, eozinofile si rare hife fungice. Nu exista dovezi ale invaziei tisulare. Îndepartarea pe cale chirurgicala a …

Adenoviroze

Adenoviroze.Diagnostic

Adenoviroze – Definitie

Adenovirozele sunt infecţii acute ale tractului respirator, ale conjunctivelor determinate de adenovirusuri.


AdenovirozePatogenie

Adenovirusurile pãtrund în organism, cel mai frecvent, pe cale respiratorie, dar şi pe cale conjunctivalã.

Ele au tropism pentru ţesutul limfatic determinând uneori infecţii latente, care se pot reactiva determinând infecţii grave endogene în cazurile de imunodepresie marcatã.

Experimental a fost dovedit cã adenovirusurile sunt oncogene pentru animalele de laborator (sarcom la hamsteri nou nãscuţi), dar nu a fost dovedit şi la om.


AdenovirozeTabloul clinic –Adenovirozele au un mare polimorfism clinic.

– Infecţii ale cãilor aeriene superioare: rinitã, laringitã, laringo-traheo-bronşitã. Incubaţia este de 5 – 7 zile. Principalel semne clinice sunt: febrã, frisoane, obstrucţie nazalã, corizã, tuse, rinoree, adenopatie regionalã, dureri toracice, raluri bronşice, dispnee. În laringite apare rãguşealã, voce stinsã, iar la copilul mic, dispnee. Evoluţia este favorabilã în 3 – 5 zile.

– Pneumonia

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian.Esofagita

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) diferenţiată de refluxul gastroesofagian şi de esofagita de reflux, se defineşte ca fiind totalitatea simptomelor esofagiene concomitente sau nu cu leziuni ale mucoasei esofagiene produse de refluxul sucului gastric în esofag.

(Imagine – Esofagita grd D (LA) )

Boala de reflux gastroesofagian este o afecţiune destul de frecventă la nivelul populaţiei generale, cuprinzând trei categorii de pacienţi:

-cu boală de reflux simptomatică dar fără modificări endoscopice;
-cu esofagită şi manifestările acesteia (clinic,endoscopic şi histopatologic);
-cu esofag Barrett.

1. Diagnosticul pozitiv

Se bazează pe analiza tabloului clinic, cel care orientează bolnavul către medic şi pe rezultatele explorărilor paraclinice recomandate de medic.

Cuprinde:criteriile clinice şi criteriile paraclinice

2. Criteriile clinice

Pirozisul– perceput de bolnav ca o arsură retrosternală localizată inferior, uneori cu iradiere spre gât, accentuată în poziţie clinostatică imediat postprandial, aplecare înainte, ridicarea unor greutăţi sau după ingerarea de grăsimi, condimente, alcool, cafea, citrice

Pancreatita cronica (PC)

Pancreatita cronica (PC) diagnostic

Pancreatita cronica – Definiţie

Pancreatita cronică (PC) este o afecţiune inflamatorie cronică a pancreasului, cu evoluţie progresivă către distrucţie pancreatică exocrină şi endocrină, mergand spre insuficienţă pancreatică. Este o boală care se instalează lent, dar progresiv, necesitand ani numeroşi (in general mai mult de 10 ani) pană la instalare. PC este o afecţiune diferită de pancreatita acută (PA) şi nu o consecinţă a acesteia. PA evoluează, de obicei, spre complicaţii sau spre “restitutio ad integrum”.

Pancreatita Cronica – Tabloul clinic

Tabloul clinic care ne poate sugera o pancreatită cronică este dominat in general (dar nu obligatoriu) de durere abdominală, cu localizare epigastrică sau periombilicală, eventual durere „in bară”,  aceasta putand fi uneori declanşată de mese abundente.

Prezenţa steatoreei (scaune voluminoase, păstoase, cu miros ranced), este un semn destul de tardiv, cand apare deja malabsorbţia, şi se insoţeşte intotdeauna de deficit ponderal.

Prezenţa unei anamneze de alcoolism cronic (recunoscut sau …

Boala celiaca

Boala celiaca diagnostic

Boala celiaca

Boala celiaca sau enteropatia glutenica este o boală intestinală cronică, caracterizată prin diaree, steatoree şi malabsorbţie, generată de intoleranţă la gluten (consumul de făinoase cu conţinut glutenic). Elementul morfologic este reprezentat de atrofia mucoasei jejunale, iar dieta fără gluten duce la ameliorarea clinică şi histologică a bolii.

Tabloul clinic

Boala celiacă poate fi simptomatică sau asimptomatică şi poate apărea la orice varstă, adesea chiar fără diaree sau steatoree. In formele mai puţin tipice, semnele care ne fac să ne gandim la boală pot fi: statura mică, infertilitatea, anemia neexplicată, stomatite aftoase recidivante sau dermatite herpetiforme.

Dacă este vorba de boala celiacă cu debut infantil, copilul este normal pană la introducerea făinoaselor in alimentaţie. Atunci incepe să aibă scaune moi, cu miros neplăcut, şi crampe intestinale. Apar anemia, hipoproteinemia şi edemele.

In formele adultului se semnalează progresiv, diareea, steatoreea şi ulterior sindromul de malabsorbţie. De obicei bolnavii prezintă …

Hernia Hiatala

Hernia Hiatala Tratament

Hernia Hiatala –  este definită ca o protuzie permanentă sau intermitentă a unei porţiuni din marea tuberozitate gastrică prin hiatusul diafragmatic în cavitatea toracică.

Este o entitate destul de frecventă atât la populaţia asimptomatică cât şi la bolnavii digestivi, incidenţa ei crescând cu vârsta.

În practica clinică pot fi întâlnite următoarela tipuri:

– Hernia hiatală prin alunecare (axială) – caracterizată prin protruzia joncţiunii esogastrice deasupra diafragmului, fiind forma cea mai des întâlnită (peste 80%).
– Hernia hiatală paraesofagiană (rostogolire) – definită prin deplasarea marii tuberozităţi gastrice prin orificiul diafragmatic în torace cu rămânerea în poziţie normală a joncţiunii esogastrice.
– Hernia hiatală mixtă-combinarea celor două forme.
– Hernia hiatală produsă prin hernierea oricărui organ abdominal în torace – formă extrem de rară.

La producerea herniilor transhiatale concură o serie de factori determinanţi şi favorizanţi:

-un hiatus esofagian larg;
-alterarea sistemului fibroconjunctiv de fixare normală a esofagului, cardiei şi a marii  …

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.