Cefaleea este de obicei un simptom benign si doar ocazional este manifestarea unei boli severe precum tumora cerebrala, hemoragie subarahnoidiana meningita sau arterita cu celule gigante. Chiar în situatii de urgenta, doar 5% din pacientii cu cefalee sunt gasiti a avea o boala neurologica severa. Totusi, este absolut necesar ca aceste afectiuni severe sa fie recunoscute si tratate adecvat.
Stabilirea calitatii durerii cefalice este ocazional utila. Majoritatea durerilor de cap sunt surde, profund localizate si au un caracter continuu.
Senzatia de pulsatilitate si tensiunea musculara la nivelul capului, gâtului si centurii scapulare însotesc nespecific si frecvent cefaleea. Se credea
odinioara ca durerile de cap „în bandå“ indica stress, anxietate sau depresie, dar investigatiile nu au sustinut acest punct de vedere. Durerea de cap ascutita, scurta, ca o împunsatura, adesea multifocala, este certitudinea unei tulburari benigne.
Cefaleea se poate produce ca rezultat al 1) distensiei, tractiunii sau dilatarii arterelor intracraniene sau extracraniene; 2) tractiunii sau deplasarii venelor intracraniene mari sau învelisului lor dural; 3) compresiunii, tractiunii sau inflamatiei nervilor cranieni sau spinali; 4) spasmului, inflamatiei si traumatismelor muschilor cranieni si cervicali; 5) iritatiei meningiene si cresterii presiunii intracraniene; si 6) posibil, perturbarii proiectiilor serotoninergice intracerebrale.
În functie de cât sunt de voluminoase, masele intracraniene pot cauza durere de cap când deformeaza, deplaseaza sau exercita tractiune pe vase, structuri durale sau nervii cranieni de la baza creierului; aceasta se întâmpla adeseori cu mult timp înaintea cresterii presiunii intracraniene.
1. Principalele tipuri de cefalee
A. MIGRENA – sindrom benign si recurent cu cefalee, greata, varsaturi, si/sau alte simptome de disfunctie neurologica în diferite asocieri.
Migrena poate fi adesea recunoscuta prin declansatorii ei (vin rosu, menstre, foame, privarea de somn, lumina puternica,estrogeni, îngrijorare, parfumuri, perioade de depresie) si prin factorii care o elimina (somn, sarcina, bucurie, sumatriptan).
→ Migrena, de departe cea mai frecventa cauza de cefalee
B. CEFALEEA CLUSTER (localizata) – Cea mai comuna forma a acestui sindrom este manifestata prin 1-3 atacuri scurte de durere periorbitala, zilnice, pe un interval de 4-8 saptamâni, urmate de intervale fara durere de cap de pâna la un an.
C. CEFALEEA DE TENSIUNE – Termenul de cefalee de tensiune este înca frecvent utilizat pentru a descrie un sindrom cronic de durere de cap, caracterizat prin disconfort asemanator strângerii puternice a unui bandaj.Durerea apare tipic lent, fluctueaza în severitate si poate persista mai mult sau mai putin continuu pentru mai multe zile. La unii pacienti anxietatea sau depresia coexista cu cefaleea de tensiune.
D. CEFALEEA DATORATA PUNCTIEI LOMBARE – Cefaleea ulterioara punctiei lombare începe de obicei în decurs de 48 h, dar poate fi întârziata pâna la 12 zile.Durerea de cap este strict pozitionala: începe când pacientul sta în sezut sau se ridica în picioare çi se reduce în clinostatism sau la compresia abdominala.Durerea este de obicei surda, dar poate fi pulsatila; localizarea sa este occipitofrontala.
E. CEFALEEA POSTTRAUMATICA – Ulterior traumatismelor craniene aparent simple, în special celor de dupa coliziunile rutiere, multi pacienti acuza diverse simptome: cefalee, ameteala si tulburari de memorie.Cefaleea posttraumatica poate apare chiar daca persoana nu descrie pierderea conçtientei datorita traumatismului cranian.
F. ARTERITA TEMPORALA – Arterita temporala (cu celule gigante) este o boala inflamatorie arteriala ce implica frecvent circulatia carotidiana extracraniana. Este o boala frecventa la vârstnici.Media de vârsta a debutului este de 70 de ani, iar femeile însumeaza 65% din cazuri. 50% din pacientii cu arterita temporala netratata vor orbi din cauza afectarii arterei oftalmice si a ramurilor sale.Simptomele initiale tipice includ cefaleea, polimialgia reumatica, claudicatia maxilara, febra si scaderea ponderala. Cefaleea este simptomul dominant si apare adeseori odata cu starea de rau generalizat si durerile musculare.
G. CEFALEEA PROVOCATA DE TUSE – Constituie unul din sindroamele cu predominanta masculina si este caracterizata prin cefalee tranzitorie, severa, dupa tuse, aplecare, ridicare, stranut sau flexia capului. Cefaleea persista câteva secunde pâna la câteva minute.
H. CEFALEEA DIN TIMPUL ACTULUI SEXUAL – Acesta este un alt sindrom cu prevalenta masculina. Atacurile se produc periorgasmic, cu izbucnire brusca, si scad în câteva minute daca actul sexual este întrerupt. Acestea sunt aproape întotdeauna fenomene benigne si de obicei au loc sporadic.
I. CEFALEEA DIN TUMORILE CEREBRALE – Circa 30% din pacientii cu tumori cerebrale considera durerea de cap a fi acuza lor principala. Sindromul cefaleei este greu de definit; este surd si profund, de intensitate moderata, apare intermitent, este înrautatit prin efort sau schimbarea pozitiei si asociat cu greata si varsaturi.
J. PSEUDOTUMOR CEREBRI – Cefaleea, asemanatoare clinic celei din tumorile cerebrale, este simptomul obisnuit al sindromului pseudotumor cerebri, o afectiune neobisnuita însotita de cresterea presiunii intracraniene.
K. CEFALEEA PRODUSA DE BOLI SISTEMICE – Sunt putine boli care nu se manifesta niciodata prin cefalee; cu toate acestea, unele boli sunt caracteristic asociate cu durerea de cap. Acestea includ mononucleoza infectioasa, lupusul eritematos sistemic, insuficienta pulmonara cronica cu hipercapnie (durerile de cap matinale), tiroidita Hashimoto, boala inflamatorie intestinala, multe din bolile asociate HIV si cresterile bruste ale presiunii sanguine ce au loc în feocromocitom si în hipertensiunea maligna.
2. Diagnostic
Posibilitatile diagnostice sunt complet diferite la un pacient care prezinta cea dintâi cefalee severa si la un pacient care a avut cefalee recurenta timp de multi ani. În primul caz, probabilitatea gssirii unei cauze potential serioase este considerabil mai mare decât în al doilea; unele cauze ce trebuie
luate în considerare includ meningita, hemoragia subarahnoidiana,hematomul epidural sau subdural, glaucomul si sinuzita purulenta.
O examinare neurologica completa este un prim pas esential în evaluarea unei unei cefalei cronice. În cele mai multe cazuri, un examen clinic anormal trebuie urmat de TC sau RMN.
O evaluare generala a cefaleei recurente trebuie sa cuprinda investigarea renala si cardiovasculara prin monitorizarea presiunii sanguine si examenul urinei, examinarea fundului de ochi, masurarea presiunii intraoculare si a refractiei; arterele craniene se examineaza prin palpare, coloana cervicala prin miscari pasive ale capului si imagistica, la care se adauga evaluarea psihologica a pacientului.
(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)
