Tag Archives: Cauze

Sinuzita bacteriana cronica

Sinuzita bacteriana cronica

Sinuzita bacteriana cronica se caracterizeaza prin simptome de inflamatie sinusala ce persista timp de 3 luni sau mai mult. Majoritatea
expertilor sunt de parere ca aceasta afectiune este determinata de disfunctia stratului mucociliar, mai degraba ca rezultat al infectiilor repetate din antecedente, decât ca rezultat al persistentei infectiei bacteriene. Pacientii acuza senzatie constanta de tensiune în sinusuri, congestie nazala si drenaj postnazal, în special matinal. Temperatura ≥38oC (100,5oF) este rar întâlnita si poate semnaliza o infectie bacteriana acuta supraadaugata. Multi pacienti semnaleaza de asemenea o modificare a secretiilor nazale (care devin groase si verzi) cu exacerbari acute.

Diagnostic sinuzita bacteriana cronica

TC sinusala trebuie utilizata în toate cazurile de sinuzita bacteriana cronica pentru determinarea gradului de extindere a bolii si pentru excluderea altor diagnostice, cum ar fi o tumora obstruanta sau un proces granulomatos. Pacientii trebuie, de asemenea, examinati pentru depistarea alergiilor si imunodeficientelor (de exemplu, hipogamaglobulinemia). Este esentiala examinarea …

Sinuzita bacteriana acuta

Sinuzita bacteriana acuta

Sinuzita se produce în principal prin obturarea orificiilor sinusale datorita edemului mucoasei.

Sinusurile paranazale sunt cavitati aerate situate în interiorul oaselor fetei, care se dezvolta ca anexe ale cavitatii nazale si comunica cu aceasta pe tot parcursul vietii. Sinusurile maxilare si etmoidale sunt prezente de la nastere; sinusurile frontale si sfenoidale se dezvolta dupa vârsta de 2 si respectiv 7 ani. Ca si fosele nazale, sinusurile sunt captusite cu epiteliu de tip respirator care include celule producatoare de mucus si celule ciliate. Patura de mucus este împinsa catre orificiile sinusurilor (ostia) cu o viteza de pâna la 1cm/min prin miscarile cililor.  Cresterea duratei transportului mucocililar sau – si mai important – obstruarea orificiilor poate duce la retentia secretiilor si sinuzita.

Sinuzita maxilara, cea mai frecventa forma, este urmata ca incidenta de sinuzitele etmoidale, frontale si sfenoidale. Cauza cea mai frecventa a sinuzitelor este reprezentata de o infectie virala a tractului …

Hematuria

Hematuria totala.Cauze

Hematuria, definită prin prezenţa sângelui în urină este un semn de boală care adesea devine simptom relevant pentru o serie de afecţiuni severe urologice, nu rareori tumorale.

În faţa unei hematurii se pun două probleme esenţiale de elucidat:

afirmarea hematuriei

depistarea cauzei hematuriei

Hematurii cu etiologie evidentă sau deja cunoscută:

1. Hematurii ce apar la bolnavi trataţi şi urmăriţi pentru o afecţiune urologică deja cunoscută. Aceasta hematurie denumita de Marion “episodică”, poate modifica decizia terapeutică.

2. Hematurii care survin in cadrul unor afecţiuni medicale:

– boli hemoragipare (purpura, leucemie, etc.)

– boli infecţioase: rujeola, scarlatina, febra tifoidă ori streptococii faringo-amigdaliene capabile să genereze glomerulonefrită acută.

– supradozaj terapeutic cu anticoagulante, antitrombinice (trebuie să ţinem cont însă că o leziune urologică latentă poate sângera sub tratament anticoagulant).

– boli cardio-vasculare:

– embolii de arteră renală,

– maladia Osler,

– periarterita nodoasă.

3. Hematurii traumatice

– în …

Insuficienta aortica

Insuficienta aortica.Simptome.Cauze

1.  Insuficienta aortica  – Definitie

Prin insuficienta aortica se intelege inchiderea incompleta a valvu-lelor aortice in timpul diastolei, cu refularea sangelui in diastola, din aorta in ventriculul stang. Prin efortul suplimentar pe care-l impune ventriculului stang, refluxul de sange duce la dilatarea si hipertrofia acestuia.

Cu timpul boala evolueaza, aparand la inceput o insuficienta ventriculara stanga cu staza pulmonara si apoi o insuficienta cardiaca dreapta, prin cedarea ventriculului drept.

 2.  Insuficienta aortica – Cauze

endocardita reumatica este cauza cea mai frecventa, in special la tineri. Mai rar, boala este datorata aterosclerozei, sifilisului sau unui traumatism cardiac. Leziunea pura este mai rara, de obicei fiind insotita de stenoza aortica sau mitrala.

3. Simptome Insuficienta aortica :

Boala este mult timp bine tolerata, bolnavul fiind asimptomatic sau, mai rar, resimtind bataile inimii si ale arterelor la nivelul gatului, precordial sau la extremitati. Cu timpul (mai tarziu decat in stenoza mitrala

Insuficienta mitrala

Insuficienta mitrala.Cauze.Diagnostic

1.  Insuficienta mitrala – Definitie

Insuficienta mitrala este un defect valvular constand in inchiderea incompleta in sistola a valvulelor mitrale, ceea ce permite refluarea sangelui din ventriculul stang in atriul stang. Refluxul sistolic produce dilatarea atriului stang si, cu timpul, dilatarea si hipertrofierea ventriculului stang, prin munca suplimentara pe care trebuie sa o depuna.

Cand ventriculul stang cedeaza si apare insuficienta ventriculara stanga, staza retrograda provoaca tulburarile descrise la stenoza mitrala.

2. Cauze:

se disting o insuficienta mitrala organica, de obicei de natura reumatismala, mult mai rar traumatica sau aterosclerotica, si o insuficienta functionala (prin dilatarea ventriculului stang sau a orificiului mitral), datorita hi­pertensiunii arteriale, valvulopatiilor aortice, miocarditei.

Insuficienta mitrala pura este foarte rara, fiind asociata de obicei cu o stenoza mitrala, in care caz se vorbeste de boala mitrala.

3. Diagnosticul

se face in prezenta unui suflu sistolic intens la varful inimii, ase­manator tasniturii de …

Angina pectorala

Angina pectorala

1. Angina pectorala – Definitie:

Angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei ische­mice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (nitroglicerina, nitrit de amil).

2. Cauze:

Principala cauza (90 – 95%) este ateroscleroza coronariana, care se manifesta sub forma de stenozari sau obliterari coronariene si zone de necroza si fibroza miocardica difuza. Valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezinta cauze mult mai rare.

3. Fiziopatologie:

Angina pectorala este expresia unei insuficiciente coronariene acute, datorita dezechilibrului brusc, aparut la efort, intre nevoile miocardului (mai ales in O,) si posibilitatile arterelor coronare. In mod normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putand creste la efort de 8 – 10 ori. Angina pectorala apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita coronarelor stenozate.…

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.