Ciroza (complicatii si tratament)

1. Ciroza (complicatii si tratament) – Complicatiile cirozelor sunt:

A) Hemoragia digestiva superioara, care apare frecvent, fiind provocata de ruperea venelor aflate sub o presiune crescuta in conditiile hipertensiunii portale, de regula la nivelul varicelor esofagiene. Survine sub aspectul hematemezei si al melenei. Aparitia hemoragiilor imprima un prognostic rezervat, atat imediat, legat de hemoragia in sine, cat si de viitor.

B) Encefalopatia hepatoportala, care se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta; agitatie psihomotorie, tulburari de vorbire, insomnie urmata de somno­lenta pana la pierderea cunostintei, delir (“dementa hepatica”). Concomitent constatam tremuraturi, ca bataile de aripi (tlapping tremor). Se instaleaza de obicei rapid, in cateva ore, si este declansata de hemoragii digestive, de o alimentatie cu proteine in exces, de disbacterii intestinale sau de administrarea unor medicamente cum sunt clorura de amoniu, metionina, salureticele si diureticele mercuriale. Cauza encefalopatiei o constiuie intoxicarea sistemului nervos central cu substante care rezulta din degradarea proteinelor intestinale si care nu au putut fi metabolizate de ficat; rolul important il detine amoniacul. De asemenea, intervin pierderile de electroliti (Na⁺ si K⁺).

C) Coma hepatica din ciroze poate aparea in cadrul insuficientei hepatice cronice terminale, in encefalopatia hepatoportala si in cazurile cu hiperaldosteronism secundar (cu tulburari hidroelectrolitice).

In insuficienta hepatica cronica, coma poate fi declansata (rar) de anumiti fac­tori: efort fizic, abuz de alcool, infectii intercurente, medicamente, hemoragii di­gestive, interventii chirurgicale. Inainte de aparitia comei se accentueaza rapid sindromul cutanat, apare somnolenta, scade diureza, apar tulburari psihice, apoi se instaleaza coma. In cursul comei se constata hemoragii, diureza scazuta adesea febra si icter, tulburari neurologice extrapiramidale, tulburari psihice polimorfe. Evolutia este frecvent fatala.

D) Infectiile intercurente sunt complicatii frecvente si de o gravitate deosebita in ciroze, ele constituind de multe ori cauza sfarsitului, de obicei prin trecerea spre coma hepatica. Cele mai frecvente sunt pneumoniile acute; mai pot surveni sta-filococii, erizipel etc.

Problema cancerizarii cirozei nu se pune ca o complicatie. Adenocancerul cu ciroza reprezinta coexistenta celor doua afectiuni, indiferent ca apare intai cancerul sau intai ciroza sau ca apar concomitent.

2. Prognosticul – Ciroza (complicatii si tratament)

Prognosticul indepartat al cirozelor este totdeauna sever. In ceea ce priveste prognosticul imediat, el este mai bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus, dieta sau diuretice si cand albuminemia depaseste 3 g%.

3. Profilaxia – Ciroza (complicatii si tratament)

Profilaxia  cirozelor consta in Tratamentul corect al hepatitelor epidemice si al hepatitelor cronice, cu dispensarizare indelungata: in combaterea factorilor suscep­tibili sa imbolnaveasca ficatul: alimentatie dezechilibrata, alcoolism, abuzuri medicamentoase; in tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice: litiaza biliara, afectiunile obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilisul, diabetul, rectocolita, ulcerul, infectiile. Profilaxia complicatiilor este de asemenea importanta, ea fiind realizata prin combaterea cauzelor declansatoare de complicatii: dieta nerationala, medicatie intempestiva, interventii chirurgicale neindicate, disbacterii intestinale.

4. Tratamentul – Ciroza (complicatii si tratament) 

Tratamentul cirozelor urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor.

Tratamentul trebuie sa fie individualizat, complex, metodic si sistematizat. Se recomanda spitalizari la 4 – 5 luni si in cursul Recompensarilor.

Repausul este obligatoriu in pat in cirozele decompensate. in cele compensate, repausul va fi relativ, pana la 14 ore pe zi si cate o luna de repaus complet la pat. Vor fi interzise eforturile fizice si cele intelectuale.

Dieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine. Proteinele vor fi date in proportie de 1,5 g/kilocorp/zi, aportul fiind redus in ca­zurile cu encefalopatie portala. Glucidele se recomanda in cantitate de 400 g/zi. Lipidele vor fi limitate la 60 – 80 g/zi, fiind preferate cele de origine vegetala; in ciroza biliara pot creste chiar pana la 120 g/zi, sub forma de ulei.

Restrictiile vor privi alcoolul, conservele, afumaturile, mezelurile, branzeturile fermentate. Dieta ciroticilor va tine seama si de tulburarile digestive de insotire, fiind adaptata fiecarui caz in parte. In modul de preparare culinara se vor interzice prajelile, sosurile cu rantas, condimentarile iritante. In caz de hemocromatoza, regimul alimentar va tine seama de diabetul coexistent. In cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide, iar regimul va fi hiposodat.

5. Tratamentul etiologic se va adresa afectiunilor responsabile de aparitia ciroze­lor sau acelora care constituie elemente de agresivitate hepatica. Astfel, in cirozele biliare cu obstacol extrahepatic se va proceda la indepartarea obstacolului. In infectiile cailor biliare se vor face Tratamente cu antibiotice sub indicatia antibiogramei. Sifilisul va fi tratat cu penicilina, cu hemocromatoza se va incerca eliminarea fierului in exces prin emisiuni repetate de sange; in degenerescenta hepatolenticulara se va face Tratament cu EDTA.

6. Tratamentul patogenic vizeaza combaterea inflamatiei si a proceselor imunologice si stimularea regenerarii hepatice.

Corticoterapia, cu actiune antiinflamatorie, imunodepresoare, diuretica si de stimulare a apetitului, are indicatii in cirozele cu hipersplenism, ascita si colostaza. Nu se va da cortizon in cazurile cu tromboza portala. Terapia imunosupresiva nu este recomandabila in ciroze.

Pentru stimularea regenerarii hepatocitare se prescriu extracte hepatice concen­trate, bine purificate, cu vitamina B,, B2, B|2, C, E si preparate ca Mecopar, Purinor, Litrison. Pentru steatoza hepatica se recomanda factorii lipotropi.

Daca apar tulburari in secretia biliara, se recomanda colagoge. In sindroamele hemoragipare se administreaza vit. K, sub controlul indicelui de protrombina. In hipersplenism se face corticoterapie, se administreaza masa trombocitara si, la nevoie, cu mult discernamant, se procedeaza la splenectomie. In cirozele biliare se recomanda, in plus, vitaminele liposolubile A.D.K. preparate cu calciu si fermenti pancreatici.

7. Tratamentul ascitei: dieta va fi hiposodata, bogata in potasiu, prin sucuri de fructe, fructe uscate si cu usoara restrictie de lichide. Clinostatismul este un factor important pentru imbunatatirea diurezei. Dintre diureticele folosite in Tratamentul ascitei sunt de preferat triamteren, amilorid , Etacrin, furosemid, Nefrix, Ufrix. Se folosesc cu mult succes spirolactonele (Aldactone). Pentru a obtine o buna diureza trebuie corectata hipovolemia prin perfuzii cu solutii hipertonice de glucoza, cu albumina umana, cu masa eritrocitara, cu manitol; la nevoie, se pot face transfuzii cu sange total, ciroticul suportand bine sangele si greu anemia.

Paracenteza nu se recomanda. Se va face numai de necesitate, daca ascita je­neaza functiile cardiorespiratorii; se scot cantitati de maximum 2-31.

8. Tratamentul chirurgical

Este un Tratament de necesitate; nu se face profilactic, el influentand nefavorabil evolutia bolii.

Splenectomia este indicata in primul stadiu al cirozei de tip bantian si in hipersple-nismul sever.

Anastomozele porto-cave cauta sa suprime hipertensiunea portala.

Ligaturi vasculare de varice esofagiene, de varice gastrice se fac tot de necesi­tate si cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.