Policitemia reprezinta o crestere a masei eritrocitare, definita in cazul nou nascutilor ca un hematocrit mai mare de 65%.
Acest lucru poate duce la aparitia unei hipervascozitati sanguine cu agregare sporita a elementelor figurate ale sangelui in interiorul vaselor si uneori tromboza.
Principalele semne si simptome sunt roseata a pielii, dificultati de alimentare, letargie si crize convulsive.
Policitemia – Diagnosticul este clinic si prin determinarea hematocritului.
Principalele semne si simptome ale hipervascozitatii sunt cianoza, icter, tahipnee si insuficienta renala.
Cauzele policitemiei adevarate sunt hipoxia intrauterina, transfuzie placentara, unele anomalii congenitale, intarzierea clamparii cordonului ombilical, diabetul insulino-dependent la mama, sindromul Down, sindromul Beckwith-Wiedemann, limitarea cresterii intrauterine, transfuzia de la gemen la gemen si asfixia perinatala.
Semnele si simptomele sindromului de hipervascozitate sunt cele ale insuficientei cardiace, tromboza vaselor cerebrale si renale si ale disfunctiei SNC.
Alte anomalii ale testelor de laborator sunt : glicemie si calcemie scazute secundare unei hraniri deficitare, diabetului matern sau ambelor; liza hematiilor; trombocitopenia; hiperbilirubinemia si cresterea numarului hematiilor nucleate datorita cresterii eritropoiezei secundare hipoxiei fetale.
Policitemia – Tratament:
Sugarii asimptomatici ar trebui rehidratati parenteral. In cazul acestora se va efectua o exsanguinotransfuzie partiala izovolemica pentru a reduce valoarea hematocritului la < 55% si astfel sa se reduca vascozitatea sangelui.
Sangele va fi schimbat prin extragerea de cantitati de 5 mL/Kg si inlocuirea cu un volum egal de solutie salina 0.9%.
