Clasificarea diabetului zaharat

Clasificarea Diabetului Zaharat

Clasificarea diabetului zaharat

1. Diabet zaharat tip 1 (distrucţie de celule β, ce duce de regulă la deficit absolut de insulină)

2. Autoimun

3. Idiopatic

4.Diabet zaharat tip 2 (în care predomină fie insulinorezistenţa cu deficit de secreţie a insulinei sau predomină deficitul secreţiei de insulină cu un grad variat de insulino-rezistenţă)

III. Alte tipuri specifice

1. Defect genetic al funcţiei celulei β = diabetul de tip adult al tânărului (MODY = maturity onset diabetes of the young): cromozomul 12, HNF-1α (MODY3), cromozomul 7, glucokinaza (MODY2), cromozomul 20, HNF-4α (MODY1), comozomul 13, IPF-1 (insulin promoter factor-1) (MODY4), cromozomul 17, HNF-1β (MODY5), cromozomul 2, Neuro D1 (MODY6), AND mitocondrial etc.

2. Defecte genetice ale acţiunii insulinei: insulinorezistenţă tip A, leprechaunism, sindrom Rabson-Mendenhall, diabet lipoatrofic etc.

3. Boli ale pancreasului exocrin: pancreatită cronică, pancreatectomie, fibroză chistică, hemocromatoză, pancreatopatie fibrocalculoasă, neoplasm, altele.

4. Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing, hipertiroidism, feocromocitom, glucagonom, somatostatinom, altele.

5. Diabet indus de droguri şi substanţe chimice: glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, diazoxid, diuretice tiazidice, α-interferon, acid nicotinic, vacor, pentamidină, agonişti β-adrenergici, dilantin, altele.

6. Infecţii: rubeolă congenitală, citomegalovirus, altele.

7. Forme rare de diabet indus imun: sindromul “bărbatului rigid” (“stiff-man” syndrome), anticorpi antireceptori de insulină, altele.

8. Alte sindroame genetice asociate cu diabetul zaharat: sindrom Down, sindrom Klinefelter, sindrom Turner, sindrom Wolfram, ataxie Friedreich, sindrom Laurence-Moon-Biedl, sindrom Prader-Willi, porfirie, distrofie miotonică etc. 

1. Diabet zaharat gestaţional

2. Prediabet

3. Modificarea glicemiei bazale (MGB – impaired fasting glucose = IFG): glicemia à jeun: 110-125 mg%.

4. Scăderea toleranţei la glucoză (STG – impaired glucose tolerance = IGT): glicemia la 2 ore în timpul testului de toleranţă la glucoză oral (TTGO): 140-199 mg%.

Prediabetul, termen care s-a impus în ultimii ani, cuprinde stări patologice caracterizate prin niveluri ale glicemiei (à jeun şi/sau la 2 ore în cursul Testului de Toleranta la Glucoza oral) peste cele considerate normale, dar sub cele necesare diagnosticului de DZ. Din cadrul prediabetului fac parte:

a) modificarea glicemiei bazale (MGB) definită prin glicemie à jeun de 110-125 mg%. Asociaţia Americană de Diabet (ADA) şi Federaţia Inernaţională de Diabet (IDF) au propus, în 2004, modificarea criteriilor de diagnostic a MGB la 100-125 mg%, propunere ce nu a fost adoptată, încă, de OMS;
b) scăderea toleranţei la glucoză (STG) definită printr-o glicemie la 2 ore în timpul testului de toleranţă la glucoză oral (TTGO) de 140-199 mg%.

Persoanele cu MGB şi/sau STG au risc crescut de a dezvolta DZ, riscul lor cardiovascular fiind crescut, asemănător cu al celor cu DZ

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via
Mai multe despre Boli de nutritie si Diabet
Cetoacidoza diabetică (CAD)
Cetoacidoza diabetică (CAD)

Cetoacidoza diabetica (CAD) este cea mai frecventă complicaţie acută metabolică în Diabetul zaharat. Pentru definirea ei este obligatorie prezenţa a doi factori: hiperglicemia şi cetoza...

Închide