Eozinofilia

Eozinofilia

Eozinofilia -este prezenta a mai mult de 500 de eozinofile/μl de sânge si se întâlneste frecvent în multe situatii, nu numai în infectiile parazitare. Eozinofilia tisulara semnificativa poate aparea fara a fi însotita de eozinofilie sanguina.

1. Cauze

Probabil ca cea mai frecventa cauza de eozinofilie este reactia alergica la medicamente, ca produsii iodati, aspirina, sulfonamide, nitrofurantoin, peniciline si cefalosporine. Starile alergice din febra fânului, astm, eczeme, boala serului, vasculite alergice si pemfigus se asociazs în mod caracteristic cu eozinofilie. Eozinofilia apare si în bolile vasculare de colagen (de ex., poliartrita reumatoida, fasceita eozinofilica, angeita alergica si periarterita nodoasa) si în cele maligne (de ex.,boala Hodgkin, micoza fungica, leucemie mieloida cronica si cancerul plamânilor, stomacului, pancresului,ovarelor si uterului), ca si în boli rare, ca sindromul Job si BGC; mecanismul eozinofiliei în aceste afectiuni este necunoscut.Eozinofilia se întâlneste caracteristic în inflamatiile helmintice.

Cele mai dramatice sindroame hipereozinofilice sunt sindromul Loeffler, endocardita Loeffler, leucemia eozinofilica si sindromul hipereozinofilic idiopatic (cu nivel de 50 000-100 000 eozinofile/μl).

Sindromul hipereozinofilic idiopatic cuprinde un grup heterogen de tulburari, a caror trasatura comuna este hipereozinofilia prelungita de cauza necunoscuta, si disfunctie de organ asociata, ce poate afecta inima, sistemul nervos central, rinichii,plamânii, tractul gastrointestinal si pielea. Maduva osoasa este afectata la toti pacientii, dar cele mai severe complicatii sunt cele care implica inima si sistemul nervos central. Eozinofilele
sunt descoperite în tesuturile afectate si se presupune ca determina leziuni prin depunere locala de proteine eozinofilice toxice, cum sunt proteina eozinofilica cationica si cea bazica majora.Desi mecanismul hipereozinofiliei nu este cunoscut, s-a observat ca administrarea glucorticoizilor
induce, de obicei, remisiunea.

Sindromul eozinofilie-mialgie este o boala multisistemica, cu manifestari grave cutanate, hematologice si viscerale, care evolueaza frecvent cronic si uneori pot fi fatale. Sindromul e caracterizat de eozinofilie (mai mare de 1000 eozinofile/μl) si mialgii generale debilitante, fara o cauza ce poate fi recunoscuta. Au fost descrise fasceita eozinofilica, pneumonita, miocardita si neuropatia, ce culmineaza cu insuficienta, respiratorie
si encefalopatie.Desi acumularea de eozinofile, limfocite, macrofage si fibroblasti în tesuturile afectate sugereaza ca aceste celule joaca un rol important în patogeneza sindromului eozinofilie-mialgie, mecanismul precis prin care actioneaza nu a fost stabilit.Tratamentul a constat în interzicerea produselor ce contin L-triptofan si administrarea de glucocorticoizi.
Cei mai multi pacienti au recuperat în întregime, au ramas stabili, sau au prezentat o recuperare lenta, dar pentru unii pacienti (pâna la 5%) boala poate fi fatala. Aceasta afectiune subliniaza importanta factorilor chimici si de mediu în dezvoltarea tulburarilor sistemice caracterizate prin inflamatie cronica si fibroza.

(Tratat Harrison – Principiile medicinei interne editia a XIV-a, Editura TEORA)

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via
Copy link