Evaluarea pacientilor hipertensivi

Evaluarea pacientilor hipertensivi

Evaluarea pacientilor hipertensivi – Deoarece nu exista o linie de demarcatie neta între presiunea sanguina normala si cea crescuta, au fost stabilite limite arbitrare pentru a defini persoanele cu risc crescut de a dezvolta o boala cardiovasculara si/sau cele care vor avea un beneficiu clar dupa tratamentul medical.

De exemplu, pacientii cu o tensiune diastolica mai mare de 90 mmHg au o rata de morbiditate si mortalitate semnificativ mai redusa daca sunt tratati în mod adecvat. Acestia sunt, deci, pacientii care au hipertensiune si trebuie tratati.

Nivelul tensiunii sistolice este de asemenea important pentru a evalua influenta presiunii arteriale asupra morbiditatii cardiace. Barbatii cu tensiune diastolica normala (<82 mmHg), dar tensiune sistolica ridicata (>158 mmHg) au o rata a mortalitatii cardiovasculare de 2,5 ori mai mare decât indivizi cu o tensiune diastolica similara, dar a caror tensiune sistolica este normala (<130 mmHg).

Alti factori importanti care modifica influenta presiunii arteriale asupra frecventei bolilor cardiovasculare sunt vârsta, rasa si sexul, barbatii tineri de rasa neagra fiind cei mai afectati de hipertensiune.

Când e suspectata existenta hipertensiunii, presiunea arteriala trebuie masurata de cel putin doua ori, în ocazii diferite,dupa screening-ul initial. La adulti, o tensiune diastolica mai mica de 85 mmHg este consideratå normala; valorile între 85 si 89 mmHg sunt normale la limita superioara; cele de 90 pâna la 104 mmHg reprezinta o hipertensiune usoara; între 105 si 114 mmHg, hipertensiunea este moderata; peste 115 mmHg reprezina hipertensiune severa. Când tensiunea diastolica este sub 90 mmHg, o tensiune sistolica sub 140 mmHg este normala; valori între 140 si 159 reprezinta hipertensiune sistolica izolata la limita; valori de 160 mmHg sau mai mari indica hipertensiune sistolica izolata. Monitorizarea tensiunii arteriale pe o perioada de 12 sau 24 ore poate aduce informatii suplimentare la pacientii care sunt greu de inclus într-o grupa sau alta.

Tensiunea arteriala fluctueaza la majoritatea persoanelor, fie ca sunt normo- sau hipertensive. Pacientii considerati a avea hipertensiune labila sunt cei care uneori, dar nu întotdeauna, au valorile tensiunii arteriale peste cele normale. Acesti pacienti sunt inclusi în categoria de hipertensivi la limita.

EVALUAREA PACIENTILOR HIPERTENSIVI

În evaluarea pacientilor hipertensivi, anamneza, examenul fizic si testele de laborator trebuie sa permita descoperirea formelor secundare de hipertensiune ce pot fi corectate, stabilirea unei stari de referinata pretratament, evaluarea factorilor care pot influenta tipul de terapie sau pot fi modificati în mod negativ prin terapie, determinarea afectarii organelor tinta si determinarea prezentei altor factori de risc pentru boala cardiovasculara arteriosclerotica.

SIMPTOME SI SEMNE 

Cei mai multi pacienti hipertensivi nu au simptome specifice ce pot fi atribuite cresterii tensiunii arteriale si sunt identificati ca atare numai în timpul examenului fizic. Când simptomele sunt cele care aduc pacientul la medic, acestea sunt incluse în trei categorii. Ele sunt atribuite (1) tensiunii arteriale crescute însasi, (2) bolii vasculare hipertensive si (3) bolii de fond, în cazul hipertensiunii secundare.

Desi popular considerata simptom al tensiunii arteriale crescute, cefaleea este caracteristica numai pentru hipertensiunea severa; cel mai frecvent, cefaleea este localizatå la nivel occipital, este prezenta dimineata la trezire si dispare spontan dupa câteva ore. Alte simptome ce pot fi atribuite presiunii arteriale crescute sunt vertijul, palpitatiile, fatigabilitatea si impotenta.

Simptomele determinate de boala vasculara includ epistaxisul, hematuria, vederea neclara datorata modificarilor retiniene, episoade de slabiciune sau vertij datorate ischemiei cerebrale tranzitorii, angina pectorala si dispneea datorata insuficientei cardiace. Durerea, ce apare în disectia de aorta sau la ruperea unui anevrism, este un simptom întâlnit ocazional.

ANAMNEZA LA EVALUAREA PACIENTILOR HIPERTENSIVI

Un lung istoric familial de hipertensiune arteriala, alaturi de cresteri intermitente ale valorilor tensionale în antecedente, sprijina diagnosticul de hipertensiune arteriala. Hipertensiunea arteriala secundara apare frecvent înainte de 35 sau dupa 55 de ani. Tratamentele cu corticosteroizi sau estrogeni efectuate anterior au o semnificatie evidenta.

Câteva aspecte ale istoricului pot stabili daca boala vasculara a progresat pâna într-un stadiu periculos. Acestea includ angina pectorala, simptome de insuficienta cerebrala, insuficienta cardiaca congestiva si/sau insuficienta vasculara periferica. Alti factori de risc care trebuie investigati sunt fumatul, diabetul zaharat, dislipidemia si un istoric familial de decese premature datorate bolilor cardiovasculare. În final, trebuie evaluate anumite aspecte ale stilului de viata al pacientului, care pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii sau pot influenta tratamentul, cum ar fi dieta, activitatea fizica, statutul familial, profesia si nivelul de educatie.

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via
Copy link
Mai multe despre Cardiologie
Palpitatiile. Tahicardia
Palpitatiile

Palpitatiile sunt un simptom frecvent, dezagreabil, ce poate fi definit ca fiind starea de constientizare a batailor inimii, cauzata de schimbari în ritmul sau frecventa...

Închide