Alergia reprezinta o reactie a organismului la contactul repetat cu anumite substante ce se numesc alergene. Alergenele se gasesc in aer, unele alimente si unele medicamente, care in mod normal sunt inofensive ( par, praf, polen,peste, capsuni, ciocolata etc.)
Manifestarile alegice sunt provocate de eliberarea de histamina (o amina ce se fixeaza pe receptorii situati la suprafata celulelor si care joaca rolul de mediator chimic) datorita conflictului antigen- anticorp.
Efectele histaminei constau in:
. contracturi ale musculaturii netede, ceea ce explica obstructia bronsica, colicile abdominale si biliare etc.
. vasodilatatie capilara ce determina roseata, edem, hemoragie, colaps.
. soc anafilactic: frison, paloare, colaps, dispnee astmatiforma, diaree, varsaturi, sincopa si chiar moarte.
Diagnosticul unei alergii se stabileste prin:
. index leucopenic ce arata numarul de leucocite
. teste cutanate (intradermoreactia) utile in decelarea alergenelor de contact si care sunt mai putin utile in decelarea alergiilor alimentare.
Pentru diagnosticarea alergiilor alimentare i se va recomanda pacientului un regim simplu alcatuit din alimente mai putin alergizante(legume), adaugandu-se la fiecare doua zile un nou aliment, pana ce apar fenomenele alergice.
Alergia si terapia antialergica implica:
. evitarea contactului cu alergenul sensibilizant
. curatarea camerei (aerisire, aspirare, curatare cu carpa umeda- inclusiv peretii)
. purtarea unui lănţişor sau a unei brăţari care să avertizeze personalul medical cu privire la alergie, în caz de urgenţă.
. desensibilizarea: consta in injectarea subcutanata a antigenului, in doze ce cresc progresiv. In felul acesta producandu-se anticorpi care neutralizeaza antigenul si astfel se evita contactul antigen- anticorp si implicit eliberarea de histamine, in momentul in care alergenul patrunde in organism.( de exemplu hiposensibilizarea la polen se realizeaza prin injectarea de extracte de polen)
. antihistaminice de sinteza- actioneaza impotriva efectelor histaminei- ex. BENADRYL, CLORFENAXAMIN, FENIRAMINA, ATARAX etc.
. corticoterapie- actioneaza antialergic, avand efecte antiinflamatoare si antihistaminice. ex. METILPREDNISOLON ACETAT, BETAMETAZONA, TRIAMCINOLON– administrate intravenos, intramuscular sau intraarticular. Durata lor de actiune este de 30-45 de zile.
. tratamentul socului anafilactic: – adrenalina solutie, administrata intramuscular, repetata dupa 30 de minute si/sau- hemisuccinat de hidrocortizol in perfuzie.
Reactiile alergice la medicamente sunt frecvente si se intalnesc dupa administrareadepenicilina,aspirina, sulfaţii,barbiturice,anticonvulsivante, insulina şi anestezicele locale. Pe lângă acesta, substanţele de contrast injectabile pentru examenele radiologice conţin iod, putând produce o reacţie alergică.
Penicilina şi medicamentele din aceiaşi familie pot produce o erupţie asemanatoare cu urticaria, precum şi o afecţiune numită boala serului. Această reacţie , care se dezvoltă în 3 săptămâni, se caracterizează prin febră, dureri articulare, mărirea ganglionilor limfatici şi o erupţie. În anumite cazuri, medicamente ca streptomicina, insulina şi tetraciclina pot conduce la şoc anafilactic.
