Hernia Hiatala

Hernia Hiatala Tratament

Hernia Hiatala

Hernia hiatală este definită ca o protuzie permanentă sau intermitentă a unei porţiuni din marea tuberozitate gastrică prin hiatusul diafragmatic în cavitatea toracică.

Este o entitate destul de frecventă atât la populaţia asimptomatică cât şi la bolnavii digestivi,incidenţa ei crescând cu vârsta.

În practica clinică pot fi întâlnite următoarela tipuri:

  • Hernia hiatală prin alunecare (axială) – caracterizată prin protruzia joncţiunii esogastrice deasupra diafragmului, fiind forma cea mai des întâlnită (peste 80%).
  • Hernia hiatală paraesofagiană (rostogolire) – definită prin deplasarea marii tuberozităţi gastrice prin orificiul diafragmatic în torace cu rămânerea în poziţie normală a joncţiunii esogastrice.
  • Hernia hiatală mixtă-combinarea celor două forme.
  • Hernia hiatală produsă prin hernierea oricărui organ abdominal în torace – formă extrem de rară.

La producerea herniilor transhiatale concură o serie de factori determinanţi şi favorizanţi:

-un hiatus esofagian larg;
-alterarea sistemului fibroconjunctiv de fixare normală a esofagului, cardiei şi a marii  tuberozităţi gastrice;
-presiune intaaabdominală …

Spiradenomul eccrin

Spiradenomul eccrin

Spiradenomul eccrin este o tumora adnexala benigna, care apare ca un nodul mic și albastrui pe piele, care tipic este dureros la palpare.

In literatura au fost raportate tumori multiple pe piept, extremitațile superioare,  frunte și scalp.

Literatura arata ca debutul nodulilor poate sa apara la naștere. Cu toate acestea, leziunile sunt frecvent observate in a doua sau a treia decada de viata, sunt intalnite in principal la femei si apar frecvent pe gat și spate.

Persoanele afectate sunt, de asemenea, la un risc mai mare de a dezvolta tumori benigne sau maligne ale glandelor salivare.

Deși etiologia exacta a acestor leziuni nu este cunoscuta, spiradenoamele par a fi cauzate de o gena suprimatoare tumorala defectuoasa si pot fi associate sindromului Brooke-Spiegler, care prezinta de obicei un defect în gena CYLD1 localizata pe cromozomul 16 în poziția 12.1

Diferitele modalitați de tratament includ excizia, derm-abraziunea, electro-desicarea, crioterapia și radioterapia sau …

Intoxicaţia cu alcool

Intoxicaţia cu alcool

Intoxicaţia cu alcool depinde de concentraţia sa sanguină:

– Concentraţie sanguină 25mg/dl = afectarea cognitivităţii şi necoordonarea mişcărilor.
– Concentraţia de 100mg/dl = semne de afectare vestibulară şi cerebeloasă (nistagmus, disartrie, ataxie).
Se produce şi o disfuncţie a sistemului nervos autonom (hipotensiune, hipotermie, stupor, comă)

– Concentraţia sanguină între 80 – 100mg/dl. = Intoxicaţie acută cu alcool.
– Concentaţiile peste 500mg/dl sunt de obicei fatale.

Diagnostic

Semnele clinice cele mai des întâlnite sunt: gastrită, tremor, episoade inexplicabile de amnezie, istoric de cădere. acienţii aflaţi în perioada de detoxifiere de obiceisunt supuşi abstinentei complete şi unui tratament medicamentos cu:

Disulfiram– produce acumularea de acetaldehidă şi produce o puternică aversie faţă de alcool (diaforeză, ameţeli, greţuri, vărsături, roşeaţă, transpiraţii care apar la consumul de alcool în prezenţa disulfiramului)

Calciu-carbamid – inhibă alcooldehidrogenaza şi are o mai redusă interacţiune medicamentoasă

Antagoniştii receptorilor miu – opioizi (naltrexon şi …

Angina acută eritematoasă şi eritemato-pultacee

Angina acută eritematoasă şi eritemato-pultacee

Angina acută eritematoasă şi eritemato-pultacee – Inflamaţia mucoasei faringiene.

Angina streptococică

Angina acută eritematoasă şi eritemato-pultacee – TABLOU CLINIC

Copil < 2 ani (rar angină bacteriană)
– Debut prin semne clinice ale unei rinofaringite
– Febră moderată
– Rinoree
– Afectare amigdaliană minimă sau absentă
Anorexie
– Agitaţie
– Vărsături.
Copil > 2 ani
– Debut prin durere abdominală, vărsături, cefalee, disfagie
Febră înaltă
– Afectare amigdaliană: exudate foliculare, eritem la nivelul palatului moale sau elemente peteşiale
– Odinofagie.

Angina acută eritematoasă şi eritemato-pultacee – INVESTIGAŢII

– Hemoleucogramă
– CRP
– VSH
– ASLO (în caz de recurenţe)
– Test rapid pentru evidenţierea streptococului (streptotest)
– Exudat faringian (examen bacteriologic).

 COMPLICAŢII LOCO-REGIONALE

– Flegmon periamigdalian
– Abces retrofaringian
– Adeno-flegmon cervical
– Otita medie acută
– Sinuzita acută
– Mastoidita acută
– Celulita
– Obstrucţia cronică a faringelui prin hipertrofie amigdaliană.

COMPLICAŢII GENERALE

– Sindrom poststreptococic
Reumatismul

Hemoroizii

Hemoroizii

Hemoroizii, atât cei interni cât şi cei externi, reprezintă dilataţii varicoase ale circulaţiei venoase din sistemul port –hemoroizii interni, şi din sistemul cav inferior –hemoroizii externi.

Din punct de vedere etiologic, în apariţia hemoroizilor intervin următorii factori:

  • hipertensiunea portală;
  • mecanici (explicat prin efortul de defecaţie repetat);
  • inflamatori (trecerea materiilor fecale prin canalul anal produce iritaţia şi inflamaţia locală care se transmite şi la venele hemoroidale).

Diagnostic

Se pune pe baza:

  • Simptomatologiei clinic
  • Explorărilor

Simptome

Hemoroizii se manifestă clinic în principal prin durere, rectoragie şi prolaps hemoroidal, manifestări caracteristice crizei hemoroidale (inflamaţiei acute). În afară de acestea mai apare uşoară jenă la defecaţie, mici iritaţii locale şi prurit anal. În acest caz la examenul obiectiv al regiunii anale se constată prezenţa hemoroizilor sub forma varicelor flasce = ”marisca hemoroidală”.

Durerea caracteristică crizei hemoroidale, de multe ori este o durere vie, accentuată de defecaţie, alteori apare sub formă de arsură, putând …

Tumorile stromale gastrointestinale

Tumorile stromale gastrointestinale

Tumorile stromale gastrointestinale  GIST isi au originea in celula interstitiala Cajal , celula intestinala pacemaker, dispusa intercalat intre neuronii intramurali si celulele musculare netede ale tubului digestiv, care exprima receptorul cKIT (CD117).

Tablou clinic

Simptomele si semnele acestei entitãti patologice sunt evidente clinic în 72% din cazuri,  în functie de localizarea tumorii (intereseazã cel mai frecvent stomacul – 50-70%, intestinul subtire – 20-30% si colonul – mai putin de 10%), de ritmul de crestere si de diametrul tumoral (de la câtiva mm pânã la 40 cm).

Tumorile gastro-intestinale stromale pot fi “silentioase” pânã ating dimensiuni mari, se pot manifesta nespecific prin dureri abdominale, anemie si fatigabilitate, se pot prezenta ca o tumorã palpabilã (50 – 70%), sau se pot manifesta initial printr-o complicatie (hemoragie – hemoragie digestivã superioarã/hemoperitoneu – 25%, perforatia tumorii, ocluzie intestinalã sau icter obstructiv).

Tumorile stromale gastrointestinale

Tratamentul standard pentru GIST localizate constă în rezecţia chirurgicală completă, cu sau fără …

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via