Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor.

Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. Anumite celule nervoase de la nivelul creierului  produc o substanta chimica numita dopamina. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator, prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. In boala Parkinson celule nervoase, ce produc dopamina, se distrug ducand la probleme in miscarile corpului.
Boala Parkinson are o evoluţie progresivă, iar semnele şi simptomele se acumulează în timp.

1. Semne şi simptome

Cele trei semne principale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus ( gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom şi se manifestă în special în repaus şi în perioadele de stres; tremorul este diminuat în timpul mişcărilor şi dispare în somn, este accentuat de stres şi de oboseală; tremorul devine mai puţin evident pe masura evoluţiei bolii.), rigiditatea şi bradikinezia ( lentoarea miscarilor, dificultati in initierea miscarilor, cum ar fi ridicarea de pe scaun).

Alte semne si simptome includ:

. demenţa ce apare tardiv în evoluţie şi afectează 15% – 30% din pacienţi.
. memoria recentă este afectată.
.  tulburări ale somnului
. dificultăţi la deglutiţie
. sialoree (salivaţie abundentă)
. micrografie (scris mic, ilizibil)
. hipofonie (voce diminuată, monotonă) şi dificultăţi la articularea cuvintelor
.  incontinenţă urinară şi constipaţie, datorită alterarii funcţiei intestinului şi vezicii
.  confuzie, pierderea memoriei
. tulburări ale mersului, cu paşi mici, târşâiţi; tendinţa accentuată spre cădere prin pierderea reflexelor posturale
.  pierderea balansului braţelor în timpul mersului
.  hipotensiune ortostatică
. dermatită seboreică
.   modificări ale personalităţii

2. Diagnostic

Diagnosticul este clinic. Boala Parkinson este suspectată la pacienţii peste 55 ani, cu tremor de repaus, rigiditate şi lentoare a mişcărilor. Diagnosticul este confirmat de prezenţa semnelor caracteristice: lipsa expresiei faciale, clipit rar, reflexe posturale alterate, tulburări de mers caracteristice (paşi mici, lipsa balansului braţelor în timpul mersului).

Testul imagistic numit PET  (tomografie cu emisie de pozitroni) poate detecta nivele scazute de dopamina la nivelul creierului, putandu-se astfel pune diagnosticul de boala Parkinson.

3. Tratament

Daca simptomele sunt usoare, medicul poate amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera cu activitatea zilnica. Exercitiile fizice, fizioterapia  si terapia ocupationala pot fi de ajutor in mentinerea tonusului si mobilitatii.

Cum simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit de dopomina la nivel cerebral, medicamentele utilizate  sunt cele denumite “dopaminergice”. Aceste medicamente sunt concepute in asa fel incat sa substituie deficitul de dopamina, sa copieze sau sa “mimeze” actiunea acestei substante.
Desi levodopa este inca considerata cel mai bun medicament pentru Parkinson, efectele ei secundare (ce includ miscari involuntare si alte complicatii motorii) pot cauza probleme in stadiile tardive ale bolii.

Studiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fi pramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si pot astfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. Alte medicamente nondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina, inhibitori de monoaminoxidaza (cum ar fi selegin) si anticolinergice (cum ar fi trihexifenidil).

Pentru pacienţii ce se găsesc într-un stadiu avansat al bolii, în care simptomele nu mai răspund la medicaţia obişnuită, se poate recurge la o intervenţie chirurgicală, în funcţie de starea generală a persoanei şi de calitatea vieţii.
Electrostimularea profunda cerebrala este un tratament  ce foloseste impulsuri electrice pentru stimularea unei anumite zone a creierului. Impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasati printr-o interventie chirurgicala in creier.
Aceasta tehnica chirurgicala este pe cale sa devina metoda chirurgicala preferata de terapie, mai ales a cazurilor aflate intr-o faza avansata a bolii. Nu distruge substanta nervoasa de la nivelul creierului si are riscuri mult mai mici decat metodele vechi, mai distructive, cum ar fi palidotomia si talamotomia.
Palidotomia si talamotomia sunt rar facute in ziua de azi. Ele implica distrugerea precisa a unei mici suprafete din portiunea profunda a creierului, care cauzeaza simptomele bolii.

Alimentatia corecta este esentiala pentru un nivel de activitate optima si asigura unui grad de energie corespunzator. O planificare a meselor poate fi de folos in respectarea unei diete echilibrate, pe baza de legume si fructe, de alimente cu un continut ridicat de proteine, lactate si cereale.
De asemenea, hidratarea este importanta si evitarea excesului de bauturi cu adaos de cafeina sau alcool.

Vitaminele si mineralele sunt o componenta esentiala a unei alimentatii sanatoase. Sursele optime de vitamine si minerale sunt reprezentate de fructe si legume, sucuri din fruncte, nuci, oua si anumite produse din cereale. In plus, unii pacienti pot necesita suplimente nutritionale continand multivitamine si minerale.

(Imagine – “Galeria medicală de la Blausen Medical 2014”)