Dermatita seboreica

Dermatita seboreica este o eczema cu evolutie cronica, localizata in arii bogate in glande sebacee (scalp, fata, torace superior), caracterizata prin leziuni eritematoase, bine delimitate, acoperite cu scuame grase.

Cauza dermatitei seboreice nu este pe deplin inteleasa, dar este unanim acceptat rolul Pityrosporum ovale in aparitia acestei dermatoze; la fel si factorii genetici, de mediu si starea generala de sanatate a persoanei. Este frecvent intalnita la pacientii infectati cu HIV, reprezentand chiar un marker al bolii. Este mai frecventa la persoane cu afectiuni neurologice (Parkinson, polinevrita, siringomielie) sau afectiuni interne (supraponderabilitate, pancreatita).

Dermatita seboreica este mai frecventa la barbati decat la femei, probabil deoarece activitatea glandelor sebacee este controlata de hormonii masculini.

Dermatita seboreica apare pentru prima data in adolescenta si apare cu intermitente la varsta adulta.

Eczema seboreica a nou-nascutului debuteaza in primele 3 luni de viata, se caracterizeaza prin placi eritematoase acoperite de scuame grase, in special pe scalp; este determinata de stimularea activitatii glandelor sebacee de catre hormonii androgeni transferati transplacentar de la mama.

Dermatita seboreica este agravata de modificarile de umiditate, temperatura, de traumatisme (grataj) sau de stresul emotional.

Prevalenta dermatitei seboreice este de 3 – 5% din populatie, mai grava la barbati. Matreata, cea mai usoara forma de dermatita seboreica, este cea mai frecventa, fiind prezenta la 15-20% din populatie.

Debutul este de obicei la pubertate, iar varful incidentei se inregistreaza la 40 ani.

Dermatita seboreica apare si la sugari, sub forma “crustelor de lapte” si la varstnici.

Dermatita seboreica se intalneste la 3 – 5% din populatie si se prezinta sub forma unor placi rosii, acoperite de scuame grase, mai mult sau mai putin pruriginoase.
Aceasta dermatoza este limitata la zonele fetei si trunchiului in care glandele sebacee sunt numeroase si foarte active. Distributia este simetrica, iar regiunile afectate sunt cele acoperite cu par – scalpul, sprancenele, barbia, dar si fruntea, santurile nazolabiale si conductul auditiv extern.

Pe trunchi, scuamele apar in special in dreptul sternului si in pliurile cutanate – zonele axilare, submamare, ombilicale si anogenitale.

Una dintre caracteristicile dermatitei seboreice este matreata, caracterizata prin descuamarea pielii scalpului, insotita uneori de prurit (mancarimi). Numerosi pacienti cred ca aparitia acestor scuame fine, albe se datoreaza uscarii pielii si utilizeaza mai rar samponul, ceea ce favorizeaza acumularea scuamelor. Inflamatia care urmeaza agraveaza simptomele.

Cazurile mai grave de dermatita seboreica se caracterizeaza prin prezenta unor scuame grase pe fondul unor placi eritematoase. Pacientii acuza prurit si senzatii de arsura in regiunile fetei afectate de dermatita seboreica. Netratate, scuamele se pot ingrosa, devenind galbene si grase. Uneori, apare o suprainfectie bacteriana.

Dermatita seboreica – Tratament

Pentru a putea beneficia de o schema terapeutica adecvata, pacientul trebuie sa se adreseze unui medic dermatolog. Acesta va poate recomanda varianta cea mai potrivita, in functie de forma clinica a bolii.

Preparatele farmaceutice utilizate in tratamentul dermatitei seboreice includ agentii antifungici (sulfura de seleniu, zinc pirition, derivati de azol, terbinafina topica) ce reduc colonizarea cu ciuperca Pityrosporum ovale si agentii antiinflamatori (steroizi topici).

In cazurile grave, agentii keratolitici (acidul salicilic sau produsele ce contin gudron) pot fi utilizati pentru indepartarea crustelor dense, in asociere cu aplicarea unor steroizi topici. Alte solutii pentru indepartarea crustelor constau in aplicarea unor uleiuri (de masline, etc.) pentru dizolvarea crustelor in timpul noptii, urmata de utilizarea unui sampon ce contine gudron. In cazurile refractare la tratament, solutia consta in administrarea unor agenti ce suprima activitatea glandelor sebacee (isotretinoin).

Tratamentul scalpului – Numeroase cazuri de dermatita seboreica pot fi tratate eficient prin utilizarea unui sampon antimatreata ce contine 2,5% sulfura de seleniu sau 1-2% zinc pirition. Se poate utiliza si un sampon ce contine ketoconazol. Samponul trebuie aplicat pe scalp si lasat sa actioneze 5 -10 minute inainte de spalare. Daca scalpul este acoperit cu scuame dense, acestea pot fi indepartate prin aplicarea pe durata noptii a unui produs keratolitic ce contine gudron, apoi acoperirea scalpului cu o folie de plastic, urmata de samponare dimineata.
Solutiile, lotiunile sau unguentele cu corticosteroizi pot fi utilizate de 2 ori pe zi, timp de 1-3 saptamani. Tratamentul poate fi intrerupt odata cu disparitia pruritului si a eritemului. In continuare, se utilizeaza sampoanele antimatreata. Pacientii trebuie sfatuiti sa utilizeze cu moderatie steroizii topici puternici, deoarece excesul poate duce la atrofia pielii si telangiectazie.

Tratamentul fetei – Crema de ketoconazol 2% poate fi aplicata de 1-2 ori pe zi pe zonele afectate. Deseori, crema de hidrocortizon 1% poate fi adaugata pentru a opri eritemul si pruritul.

Tratamentul pielii corpului – Ketoconazolul crema 2% si/sau cremele, lotiunile sau solutiile de corticosteroizi aplicate de 1–2 ori pe zi se dovedesc a fi eficiente. Peroxidul de benzoil este de asemenea eficient in controlarea dermatitei seboreice a trunchiului. Acesti agenti pot usca in mod excesiv pielea, astfel incat pacientii pot aplica o lotiune hidratanta dupa tratament.
Se mai poate folosi tratamentul sistemic cu itraconazol in diverse scheme.

Tratamentul in cazurile severe – Pacientii cu dermatita seboreica severa ce nu raspund la tratamentele topice obisnuite pot fi candidati pentru terapia cu isotretinoin. Isotretinoin poate antrena o reducere cu 90% in dimensiunile glandelor sebacee, ce corespunde unei reduceri in producerea de sebum. Isotretinoin poseda si proprietati antiinflamatoare. Tratamentul cu doze zilnice de isotretinoin poate avea drept rezultat o ameliorare a dermatitei seboreice severe dupa patru saptamani. Apoi, se instituie un tratament de mentinere cu doze mai mici pe parcursul mai multor ani. Tratamentul cu isotretinoin este indicat unui numar mic de pacienti, din cauza efectelor adverse pe care le prezinta.

(Autor : Dr. Viorica Gabrian, Specializarea : Medic primar dermato-venerolog, Membra a Societatii Romane de Dermatologie, Membra a Societatii Romane de Medicina Estetica, Cabinet medical individual dermatologie “Dr. Viorica Gabrian”, www.cmi-dermato.ro)