Melasma

Melasma sau chloasma (cloasma) reprezintă o afecțiune dermatologică dobândită, caracterizată prin hiperpigmentare difuză de culoare brună/ gri-brună ce apare tipic pe ariile expuse la soare ale feței. Melasma este reprezentată de  macule brune (pete maronii) cu margini neregulate și distribuție simetrică  la nivelul feței. Câteodată, unii bolnavi pot prezenta leziuni și la nivelul toracelui anterior sau fața dorsală a antebrațelor. Practic, leziunile sunt localizate exclusiv la nivelul zonelor expuse la soare.

Hiperpigmentarea pielii (,, pătarea pielii, sau apariția aspectului de ,,piele pătată,,) este rezultatul creșterii cantității de melanină (un tip special de pigment al pielii noastre)  în derm, epiderm sau la nivelul ambelor structuri (tipul mixt de melasma). Hiperpigmentarea poate apărea ca urmare a creșterii producției de către melanocitele existente (hiperpigmentare melanocitică) sau prin proliferarea de melanocite active (hiperpigmentare melanocitotică) cum se întâmplă în cazul lentiginelor sau bronzului. În melasma hiperpigmentarea este produsă de creșterea activității melanocitelor.

Melasma apare mult mai frecvent la persoanele de sex feminin (raport bărbați : femei = 1:9), mai ales la vârsta reproducerii (vârsta cea mai frecventa de apariție este de aproximativ 34 ani) și în special la persoanele cu pielea închisă la culoare (fenotip IV, V,VI).

Boala are un important efect negativ asupra calității vieții persoanelor afectate. Calitatea vieții se definește ca o stare de bine generală fizică, mentală și socială, și nu numai ca absența bolilor sau infirmităților.

Bolile dermatologice au un important efect negativ asupra calității vieții pacienților din toate punctele de vedere. În cazul melasma pentru a evalua impactul asupra calității vieții se folosește un chestionar special – Melasqol. Acest chestionar evaluează sentimentele pacientului legate de dermatoza lui, de viața lui socială și dorința de a ascunde aceste pete. Melasma este o boală de piele foarte vizibilă, care afectează femeile tinere și tinde să persiste și să altereze considerabil calitatea vieții bolnavelor cu melasma.

Bolnavii resimt nu numai dezavantajele bolii in sine – simptomatologia evidentă cât și efectul bolii asupra lor ca indivizi și asupra celor din jur. De multe ori se simt blamați și se izolează de anturaj. Lipsa de încredere, anxietatea, jena, iritabilitatea, nervozitatea sunt numai unele dintre schimbările comportamentale ale celor care suferă de o boală de piele.

Viața acestor pacienți se modifică prin limitarea activităților zilnice atât din cauza dificultății de adaptare socială cât și ca  dar si cauzate de tratament in sine (evitarea expunerii la soare, necesitatea aplicării cremelor de fotoprotecție, folosirea articolelor de îmbrăcăminte care să acopere zonele expuse la soare – pălării, mâneci lungi). Viața personală este și ea afectată – este evitată participarea la evenimente sociale și apar disfuncții sexuale.

Femeile care prezintă leziuni de melasma vor avea întotdeauna dificultăți sociale. Ele se simt neatrăgătoare, anxioase, evită relațiile cu persoanele de sex opus și tind sa evite contactul vizual. În plus, dacă melasma apare în cadrul unei sarcini, timp in care organismul femeii suferă o multitudine de modificări în plan estetic dar și comportamental, aceasta va avea un impact mult mai mare asupra psihicului.

(Sursa: www.melasma.ro)