Psoriazisul

Psoriazisul

Psoriazisul este o dermatoză eritemato-scuamoasă, necontagioasă, de cauză necunoscută, având o evoluţie cronică. Psoriazisul afectează 2% din populaţie.

Psoriazisul este caracterizat prin modificarea homeostaziei epidermice (hiperproliferare şi tulburări ale diferenţierii keratinocitare) şi prin fenomene inflamatorii dermo-epidermice complexe.

Manifestări clinice

Psoriazisul vulgar debutează cel mai frecvent în jurul vârstei de 20 de ani, putând însă debuta la orice vârstă, inclusiv la copii. Leziunile se prezintă sub formă de plăci şi placarde eritemato-scuamoase, plane sau uşor reliefate, rotunde, ovalare sau policiclice, uneori înconjurate de un halou albicios (inelul lui Voronoff). Scuamele sunt superficiale, de coloraţie albă-sidefie (asemănătoare cu mica), pluristratificate, groase sau dimpotrivă parţial decapate acoperind eritemul subiacent. Scuamele se pot detaşa strat cu strat prin gratajul metodic al lui Brocq punându-se astfel în evidenţă semnul lui Auspitz (mici puncte hemoragice sângerânde care apar la detaşarea scuamei în totalitate) patognomonic pentru boală. Dimensiunile leziunilor sunt variabile de la forme punctate (eflorescenţe punctiforme), gutate (dimensiuni sub 1 cm), numulare (elemente rotunde cu diametrul de unu sau mai mulţi centimetri), la plăci şi placarde. Se pot întâlni şi forme figurate cu plăci policiclice, inelare, circinate sau girate.

Cel mai adesea leziunile sunt multiple şi simetrice, uneori difuze. Localizările caracteristice sunt mai ales pe zonele expuse frecării: coate, marginea cubitală a antebraţelor, genunchi, regiunea lombo-sacrată. Pot fi afectate şi pielea păroasă a capului, palmele şi plantele. Localizările la nivelul mucoaselor sunt rare. Faţa de regulă este respectată. În psoriazis semnul Köbner este prezent. Pruritul este de obicei absent.

Diagnostic

Diagnosticul psoriazisului este clinic rareori efectuându-se examenul anatomo-patologic. Atunci când este efectuat acesta va arăta o hiperkeratoză cu parakeratoză considerabilă şi alternândă, o acantoză a epidermului prin proliferarea excesivă a keratinocitelor. Crestele interpapilare sunt adâncite sub formă de clopot. Papilele dermice sunt vascularizate şi alungite în formă de deget de mănuşă (papilomatoză). În rest epidermul este sediul unor microabcese formate din polinucleare (microabcesele Munro-Sabouraud). În derm există un infiltrat format din limfocite T CD4.

Forme clinico-topografice

  1. Psoriazisul pielii păroase a capului
  2. Psoriazisul inversat (al pliurilor) este găsit în pliuri în special interfesier, inghinal, axilar, submamar şi ombilical.
  3. Psoriazisul palmo-plantar se prezintă de obicei ca plăci hiperkeratozice albe-sidefii realizând o keratodermie în insule sau difuză.
  4. Psoriazisul unghiilor este frecvent întâlnit asociat leziunilor cutanate dar poate să apară şi izolat.
  5. Psoriazisul mucoaselor se manifestă doar prin afectarea glandului sub forma de plăci eritematoase, nescuamoase, bine delimitate.
  6. Psoriazisul feţei este rar întâlnit, putând lua aspectul unei dermatite seboreice (sebopsoriazis).
  7. În psoriazisul universal aproape toată suprafaţa cutanată este afectată cu păstrarea caracterelor clinice ale psoriazisului vulgar.

Forme grave

  1. Psoriazisul eritrodermic se caracterizează printr-o generalizare a erupţiei cu prinderea a mai mult de 90% din tegument
  2. Psoriazisul pustulos poate să apară d`emblee (de novo) sau pe fondul unui psoriazis deja cunoscut în urma acţiunii declanşatoare a unor factori iritabili locali (terapie topică iritantă) sau generali (infecţii acute respiratorii, stress psihic, sarcină, hipocalcemie).
    • Psoriazisul pustulos localizat palmo-plantar se manifestă prin vezicule şi pustule galbene care devin în evoluţie brune, afectând îndeosebi femeile de vârstă medie.
    • Psoriazisul pustulos generalizat (von Zumbusch) debutează brutal cu alterarea stării generale, febră şi placarde roşii-vii acoperite de pustule superficiale, albe, nefoliculare, care pot conflua formând „lacuri” întinse localizate în special pe trunchi.
  1. Psoriazisul artropatic se întâlneşte la 20% dintre pacienţii cu psoriazis.
  2. Psoriazisul copilului. Psoriazisul nou-născutului este adesea localizat la nivelul scutecelor („napkin psoriazis”).
  3. Psoriazisul şi infecţia cu HIV. În cursul infecţiei cu HIV psoriazisul este mai grav şi refractar la terapia convenţională.

Diagnosticul diferenţial

  1. Pitiriazisul rozat Gibert
  2. Dermatita seboreică
  3. Dermatita atopică
  4. În sifilisul secundar
  5. În pemfigusul seboreic Senear-Usher
  6. Parapsoriazisul
  7. Micozisul fungoid

Evoluţie şi complicaţii

Evoluţia este cronică, făcându-se prin pusee întrerupte de remisii în timpul cărora leziunile sunt absente sau minime. Remisiunile sunt mai ales vara, razele ultraviolete având un efect benefic. Puseele, adesea imprevizibile, pot fi declanşate de factori psihologici, medicamente şi/sau infecţii ORL.

Traumatismele cutanate (zgârieturi, vaccinări, chirurgie) pot induce apariţia leziunilor (fenomenul Köbner). Suprainfecţiile bacteriene sau cu Candida albicans (la nivelul pliurilor) pot induce sau agrava leziunile.

Sensibilizarea la topicele aplicate poate induce apariţia pruritului şi a eczematizării.

Psoriazisul, chiar în afara formelor grave (eritrodermică, pustuloasă şi artropatică), poate afecta profund calitatea vieţii putând să împiedice desfăşurarea activitătiilor cotidiene.

Tratament

Tratamentele locale

Tratamentele locale sunt cele mai utilizate cu ajutorul lor realizându-se albirea leziunilor în majoritatea cazurilor.

  • Agenţii keratolitici sunt utilizaţi la începutul tratamentului pentru decaparea scuamelor.
  • Gudroanele sunt utilizate pentru efectul lor reductor. Se pot utiliza trei tipuri de gudroane: de huilă, de roci bituminoase şi vegetale.
  • Dermocorticoizii sunt utilizaţi mai ales în pomadă, cremele fiind rezervate pentru pliuri şi loţiunile pentru pielea păroasă a capului.
  • Analogi ai vitaminei D3
  • Tazarotenul este un retinoid topic utlizat în psoriazisul cu leziuni limitate (<10% din suprafaţa tegumentului).
  • Băile şi emolientele sunt utilizate pentru decaparea leziunilor şi îndepărtarea pruritului.
  • Fototerapia

Tratamente generale

  1. Retinoizii pe cale generală (derivaţi de sinteză ai vitaminei A).
  2. Metotrexatul este utilizat în doză unică săptămânală
  3. Ciclosporina este utilizată în doză de 5 mg/kgc/zi administrată per os.
  4. Medicaţia biologică – Terapia biologică se bazează pe utilizarea unor modulatori ai răspunsului biologic care interferează cu activarea şi funcţionarea limfocitelor T responsabile de efectele inflamatorii din psoriazis.

(Universitatea “Transilvania” Braşov -Facultatea de Medicină, Curs de Dermatologie pentru Studenţi, Prof. univ. dr. Alexandru Oanţă , BRAŞOV 2007)

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via