Tusea convulsiva

Tusea convulsiva.Tratament

Tusea Convulsivă – Definitie

Boală acută infecţioasă şi foarte contagioasă specific umană, determinată de bacili din genul Bordetella (pertussis şi parapertussis) şi caracterizată printr-o evoluţie autolimitantă cu tuse caracteristică şi afectarea variabilă a stării generale, modificări hematologice caracteristice şi risc mare de complicaţii. Boala lasă imunitate durabilă.

Este cunoscută popular sub numele de „tuse măgărească”.

Este socotită printre cele mai grave boli contagioase ale sugarului.

Tusea Convulsivă – Tabloul clinic

Incubaţia se întinde între 1 şi 3 săptămâni în funcţie de mărimea inoculului şi receptivitatea copilului.

Invazia durează în jur de 2 săptămâni, de la prima manifestare (prima tuse) până când aceasta îmbracă aspectul caracteristic. Evoluează în afebrilitate, de multe ori fără modificarea stării generale, şi în general este negigată de bolnav sau aparţinători, fiind considerată o traheobronşită banală.

Faza de stare începe când tusea devine caracteristică. Aceasta este profundă, survine în accese (10-20 în formele medii, 30-50 în …

Diareea acuta la copii

Diareea acuta la copii

Diareea acuta la copii – Modificarea modelului de evacuare intestinală prin prezenţa a unui număr mai mare de 3 scaune cu consistenţă scăzută şi aspect patologic, soldată cu pierderi hidroelectrolitice.

Definiţia OMS a diareei: cel puţin 3 scaune lichide/24 ore.

Variante fiziologice:

– Sugarul (alimentaţie naturală) are: 4-5 scaune/zi;
– Sugarul (alimentaţie artificială cu lapte praf):2-3 scaune/zi;
– Sugarul cu regim diversificat: 1-2 scaune/zi.

Capcană de diagnostic Falsă diaree la copii cu constipaţie cronică (scaune apoase la intervale periodice la copii cu tranzit intestinal încetinit).

ANAMNEZA

Importantă pentru orientarea diagnostică şi etiologică.

Vor fi culese date despre:

– Nivelul socio-economic al familiei;
– Igienă deficitară;
– Conservarea şi prepararea inadecvată a alimentaţiei;
– Cazuri de diaree în familie sau anturaj (focar);
– Copil care frecventează colectivitatea (şcoală, creşă, grădiniţă);
– Obiceiuri culinare sau modificarea recentă a dietei;
– Administrare recentă de medicamente: laxative, antibiotice;
– Anotimpul.

Atenţie!

Foarte

Boala de reflux gastroesofagian

Esofagita grd D (LA)

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) diferenţiată de refluxul gastroesofagian şi de esofagita de reflux, se defineşte ca fiind totalitatea simptomelor esofagiene concomitente sau nu cu leziuni ale mucoasei esofagiene produse de refluxul sucului gastric în esofag.

(Imagine – Esofagita grd D (LA) )

Boala de reflux gastroesofagian este o afecţiune destul de frecventă la nivelul populaţiei generale, cuprinzând trei categorii de pacienţi:

-cu boală de reflux simptomatică dar fără modificări endoscopice;

-cu esofagită şi manifestările acesteia (clinic,endoscopic şi histopatologic);

-cu esofag Barrett.

Diagnosticul pozitiv

Se bazează pe analiza tabloului clinic, cel care orientează bolnavul către medic şi pe rezultatele explorărilor paraclinice recomandate de medic.

Cuprinde:criteriile clinice şi criteriile paraclinice

Criteriile clinice

Pirozisul– perceput de bolnav ca o arsură retrosternală localizată inferior, uneori cu iradiere spre gât, accentuată în poziţie clinostatică imediat postprandial, aplecare înainte, ridicarea unor greutăţi sau după ingerarea de grăsimi, condimente, alcool, cafea, citrice, suc de roşii.

Regurgitaţia …

Pancreatita cronica (PC)

Pancreatita cronica (PC) diagnostic

Pancreatita cronica – Definiţie

Pancreatita cronică (PC) este o afecţiune inflamatorie cronică a pancreasului, cu evoluţie progresivă către distrucţie pancreatică exocrină şi endocrină, mergand spre insuficienţă pancreatică. Este o boală care se instalează lent, dar progresiv, necesitand aninumeroşi (in general mai mult de 10 ani) pană la instalare. PC este o afecţiune diferită de pancreatita acută (PA) şi nu o consecinţă a acesteia. PA evoluează, de obicei, spre complicaţii sau spre “restitutio ad integrum”.

Pancreatita Cronica – Tabloul clinic

Tabloul clinic care ne poate sugera o pancreatită cronică este dominat in general (dar nu obligatoriu) de durere abdominală, cu localizare epigastrică sau periombilicală, eventual durere „in bară”,  aceasta putand fi uneori declanşată de mese abundente.

Prezenţa steatoreei (scaune voluminoase, păstoase, cu miros ranced), este un semn destul de tardiv, cand apare deja malabsorbţia, şi se insoţeşte intotdeauna de deficit ponderal.

Prezenţa unei anamneze de alcoolism cronic (recunoscut sau nu) …

Boala celiaca

Boala celiaca diagnostic

Boala celiaca

Boala celiaca sau enteropatia glutenica este o boală intestinală cronică, caracterizată prin diaree, steatoree şi malabsorbţie, generată de intoleranţă la gluten (consumul de făinoase cu conţinut glutenic). Elementul morfologic este reprezentat de atrofia mucoasei jejunale, iar dieta fără gluten duce la ameliorarea clinică şi histologică a bolii.

Tabloul clinic

Boala celiacă poate fi simptomatică sau asimptomatică şi poate apărea la orice varstă, adesea chiar fără diaree sau steatoree. In formele mai puţin tipice, semnele care ne fac să ne gandim la boală pot fi: statura mică, infertilitatea, anemia neexplicată, stomatite aftoase recidivante sau dermatite herpetiforme.

Dacă este vorba de boala celiacă cu debut infantil, copilul este normal pană la introducerea făinoaselor in alimentaţie. Atunci incepe să aibă scaune moi, cu miros neplăcut, şi crampe intestinale. Apar anemia, hipoproteinemia şi edemele.

In formele adultului se semnalează progresiv, diareea, steatoreea şi ulterior sindromul de malabsorbţie. De obicei bolnavii prezintă …

Pneumoniile acute

Pneumoniile acute

Pneumoniile acute

Infecţii ale căilor aeriene joase, secundare unei infecţii bacteriene sau virale.

ETIOLOGIE

– Mycoplasma pneumoniae
– Streptococcus pneumoniae
– Virusuri: (sinciţial respirator, adenovirus, influenza, parainfluenza)
– Chlamydia pneumoniae (după 5 ani)
– Haemophilus influenzae (înainte de 5 ani)
– Stafilococ – (sugari, imunodeprimaţi)
– Moraxella cataralis
– Streptococul ß hemolitic grup A – (adesea după varicelă).

TABLOU CLINIC

Febră
– Tuse (poate lipsi)
– Dureri abdominale, vărsături
Convulsii
– Detresă respiratorie:
respiraţie superficială
tahidispnee
balans toraco-abdominal
tiraj intercostal
bătăi ale aripioarelor nazale.

– Examen clinic:
asimetrie de murmur vezicular, raluri crepitante uni sau bilaterale sau auscultaţie pulmonară normală (uneori).

Semne de gravitate care impun internarea în spital:

– Alterarea stării generale
– Teren imunodeprimat, mucoviscidoză, astm bronşic, caz social, bronho- sau traheomalacie, pneumopatii repetitive)
– Deshidratare prin tulburări digestive importante
– Detresă respiratorie cu SaO2 < 95%
– Oxigenodependenţă
– Semne septice (tulburări hemodinamice, frison)…

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via