
Supravegherea copiilor cu boli induse prenatal
Supravegherea copiilor cu boli induse prenatal
–bolile induse perinatal = totalitatea bolilor în care agresiunea (factorii etiologici) acţionează înainte de naştere, în timpul sau după naştere
-efectele agresiunii pot deveni evidente:
-în viaţa intrauterină
-la naştere
-după o perioadă variabilă de viaţă extrauterină
–factorii etiologici pot fi ereditari sau de mediu
–efectele factorilor etiologici:
-
letale concepţionale->sterilitate
-
gestaţionale->avort spontan,moartea fătului în uter
-
mai puţin severe->prematuritate,copii malformaţi
-
biochimice,morfologice->mortalitate infantilă precoce
–frecvenţa : 1-2% din nou-născuţi au afecţiuni genetice
–clasificare:
-
anomalii ale SNC->17%
-hidrocefalie
–spina bifida
-meningocel,anencefalie
-
anomalii ale membrelor->26%
-sindactilie
-polidactilie
-adactilie
-focomielie
-
anomalii cardio-vasculare->4-6%
-
anomalii ale tractului digestiv->8%
-
anomalii ale feţei->9%
-ex.cheilopalatoschizis
-
anomalii genito-urinare->14-16%
-
malformaţii diverse->20-22%
–rolul medicului de familie->supravegherea şi îngrijirea vor fi diferite de cele ale copilului sănătos
-
copilul va fi preluat în evidenţa specială a medicului de familie
-
se va întocmi o fişă de urmărire în care se consemnează programul vizitelor active,examinările clinice, examinările de specialitate
-
anamneza
-întrebări legate de sarcină şi naştere
-ingestia de medicamente, alcool, droguri
-expunerea la iradieri
-infecţii acute
-boli cronice – diabet zaharat,epilepsie
-avorturi preexistente
-aspecte legate de naştere
-întrebări legate de copil
-scor APGAR
-dificultăţi de alimentaţie
-infecţii curente
-dezvoltarea copilului
-oprirea dezvoltării
-întrebări legate de familie
-arbore genetic pt.minim 3 generaţii
-frecvenţa familială a avorturilor
-naşteri de feţi morţi
-cauze neprecizate de deces
-
examenul clinic
-măsurători somatice->greutate,talie,perimetre
-examen clinic general
-examinarea articulaţiei coxo-femurale
-depistarea deficitelor senzoriale
-examinarea maturităţii osoase
-examinarea dezvoltării neuro-psihice
-examinări complementare
-
riscurile ce decurg din malformaţie trebuie să fie cât mai mici
-ex.cheilopalatoschizis:
-riscuri pe termen scurt:
-infecţii intercurente
–pneumonie de aspiraţie
-tulburări de dezvoltare
-riscuri pe termen lung->stress-ul multiplelor intervenţii corectoare
-
medicul de familie trebuie să asigure o dezvoltare ponderală corespunzătoare pt.practicarea intervenţiilor chirurgicale corectoare la momentul optim:
-alimentaţia copilului
-conţinutul alimentaţiei
-tehnici de alimentaţie
-corecţia buzei se efectuează la 2-4 luni,iar a palatului la 12 luni
-
medicul de familie trebuie să fie suport psihologic şi social al familiei pt.păstrarea integrităţii familiei
-
medicul de familie va supraveghea tratamentul recuperator al copilului,asigurând legătura cu medicii specialişti (chirurg,ORL-ist,stomatolog, ortoped,logoped,psiholog,cardiolog)
-
în cazul unor malformaţii grave, medicul de familie va îndruma copilul spre internare,iar diagnosticul şi prognosticul trebuie să fie discutate realist cu părinţii
-
evitarea abandonului familial
-
în cazul decesului,se discută rezultatele examenului anatomo-patologic cu părinţii
-
medicul de familie va supraveghea şcolarizarea în şcoli speciale în funcţie de handicap sau în şcoli de masă,colaborând cu:
-comisia de stabilire a gradului de handicap
-comisia de orientare şi reorientare şcolară judeţeană