Supravegherea copiilor cu boli induse prenatal

–bolile induse perinatal = totalitatea bolilor în care agresiunea (factorii etiologici) acţionează înainte de naştere, în timpul sau după naştere
-efectele agresiunii pot deveni evidente:
-în viaţa intrauterină
-la naştere
-după o perioadă variabilă de viaţă extrauterină
–factorii etiologici pot fi ereditari sau de mediu
–efectele factorilor etiologici:

1. letale concepţionale->sterilitate

2. gestaţionale->avort spontan,moartea fătului în uter

3. mai puţin severe->prematuritate,copii malformaţi

4. biochimice,morfologice->mortalitate infantilă precoce

–frecvenţa : 1-2% din nou-născuţi au afecţiuni genetice
–clasificare:

1. anomalii ale SNC->17%

-hidrocefalie
–spina bifida
-meningocel,anencefalie

2. anomalii ale membrelor->26%

-sindactilie
-polidactilie
-adactilie
-focomielie

3. anomalii cardio-vasculare->4-6%

4. anomalii ale tractului digestiv->8%

5. anomalii ale feţei->9%

-ex.cheilopalatoschizis

6. anomalii genito-urinare->14-16%

7. malformaţii diverse->20-22%

–rolul medicului de familie->supravegherea şi îngrijirea vor fi diferite de cele ale copilului sănătos

1. copilul va fi preluat în evidenţa specială a medicului de familie

2. se va întocmi o fişă de urmărire în care se consemnează programul vizitelor active,examinările clinice, examinările de specialitate

3. anamneza

-întrebări legate de sarcină şi naştere
-ingestia de medicamente, alcool, droguri
-expunerea la iradieri
-infecţii acute
-boli cronice – diabet zaharat,epilepsie
-avorturi preexistente
-aspecte legate de naştere
-întrebări legate de copil
-scor APGAR
-dificultăţi de alimentaţie
-infecţii curente
-dezvoltarea copilului
-oprirea dezvoltării
-întrebări legate de familie
-arbore genetic pt.minim 3 generaţii
-frecvenţa familială a avorturilor
-naşteri de feţi morţi
-cauze neprecizate de deces

4. examenul clinic

-măsurători somatice->greutate,talie,perimetre
-examen clinic general
-examinarea articulaţiei coxo-femurale
-depistarea deficitelor senzoriale
-examinarea maturităţii osoase
-examinarea dezvoltării neuro-psihice
-examinări complementare

5. riscurile ce decurg din malformaţie trebuie să fie cât mai mici

-ex.cheilopalatoschizis:
-riscuri pe termen scurt:
-infecţii intercurente
–pneumonie de aspiraţie
-tulburări de dezvoltare
-riscuri pe termen lung->stress-ul multiplelor intervenţii corectoare

6. medicul de familie trebuie să asigure o dezvoltare ponderală corespunzătoare pt.practicarea intervenţiilor chirurgicale corectoare la momentul optim:

-alimentaţia copilului
-conţinutul alimentaţiei
-tehnici de alimentaţie
-corecţia buzei se efectuează la 2-4 luni,iar a palatului la 12 luni

7. medicul de familie trebuie să fie suport psihologic şi social al familiei pt.păstrarea integrităţii familiei

8. medicul de familie va supraveghea tratamentul recuperator al copilului,asigurând legătura cu medicii specialişti (chirurg,ORL-ist,stomatolog,  ortoped,logoped,psiholog,cardiolog)

9. în cazul unor malformaţii grave, medicul de familie va îndruma copilul spre internare,iar diagnosticul şi prognosticul trebuie să fie discutate realist cu părinţii

10. evitarea abandonului familial

11. în cazul decesului,se discută rezultatele examenului anatomo-patologic cu părinţii

12. medicul de familie va supraveghea şcolarizarea în şcoli speciale în funcţie de handicap sau în şcoli de masă,colaborând cu:

-comisia de stabilire a gradului de handicap
-comisia de orientare şi reorientare şcolară judeţeană