Sporotricoza

Sporotricoza

1. Sporotricoza – Definitie

Sporotricoza este o infectie cutanata cauzata de fungul saprofit Sporotrix schenckii. Afectarile pulmonara si hematogena sunt rare. Simptomele sunt nodulii cutanati care se extind pe cale limfatica si se sparg in abcese si ulcere. Diagnosticul se face prin cultura. S. schenckii este gasit in tufisurile de trandafiri si de dracila si in muschiul sphagnum (de turba).

Horticultorii, gradinarii, lucratorii din fereme si cei din industria cherestelei sunt cel mai adesea infectati, de regula dupa un traumatism minor cu implicarea unui material contaminat.

2. Patogenie si anatomie patologica

Infectia se dezvolta atunci când prin traumatisme minore se inoculeaza fungul în tesutul subcutanat. Infectia poate fi limitata la locul de inoculare (placa de sporotricoza), sau se poate extinde de-a lungul canalelor limfatice proximale (sporotricoza limfangitica).

Poarta de intrare pentru sporotricoza osteoarticulara pulmonara, precum si pentru alte forme extracutanate de sporotricoza nu este cunoscuta, dar probabil este plamânul. Sporotricoza netratata manifesta o tendinta foarte scazuta de autovindecare si este capabila de cronicizare. Raspunsul inflamator contine atât aglomerari de neutrofile, cât si un raspuns granulomatos marcat cu celule epitelioide si celule gigante.

3. Manifestari clinice

Infestatiile limfocutanate sunt cele mai frecvente. Ele pot aparea in orice zona a corpului, dar mai ales la nivelul mainii si bratului, desi leziunile primare pot aparea pe suprafetele descoperite ale picioarelor si fetei. O leziune primara poate aparea ca o papula mica, insensibila sau ocazional ca un nodul subcutanat cu extindere lenta care eventual devine necrotic si uneori ulcereaza.  De regula, dupa cateva zile sau saptamani un lant de ganglioni limfatici de drenaj incep sa se mareasca incet dar progresiv formand noduli mobili subcutanati. In absenta tratamentului pielea de deasupra se inroseste si se poate necroza determinand un abces, o ulceratie si suprainfectare bacteriana.

Rareori, in absenta leziunilor primare limfocutanate, extinderea hematogena conduce la infectii indolente ale articulatiilor periferice, uneori ale oaselor si mai putin frecvent a organelor genitale, ficatului, splinei rinichilor sau meningelui.

La fel de rara este pneumonia cronica produsa prin inhalarea sporilor si manifestata prin infiltrate localizate sau cavitati, cel mai frecvent la pacientii cu boala pulmonara cronica preexistenta.

Sporotricoza osteoarticulara se manifesta ca artrita mono- sau poliarticulara, cu un debut nedureros si o evolutie pe parcursul a luni sau ani, afectând coatele, genunchii, încheieturile pumnilor, gleznele si, rar, articulatiile mici ale extremitatilor. Osul periarticular dezvolta zone de demineralizare vizibile la radiografie, putând aparea si fistule la nivelul articulatiilor si burselor. Diseminarea hematogena catre piele se poate observa pe parcursul bolii poliarticulare, dar nici una dintre leziunile cutanate nu prezinta extinderi limfangitice. Imunosupresia, inclusiv infectia avansata cu virusul imunodeficientei umane, predispune la diseminari hematogene.

Sporotricoza pulmonara se prezinta de obicei ca o leziune pulmonara cavitara cronica singulara de lob superior.

Meningita cronica poate aparea în absenta leziunilor tegumentare sau pulmonare.S. schenckii este dificil de izolat din lichidul cefalorahidian.

4. Diagnostic

Metoda preferata pentru diagnostic este cultura probelor de puroi, lichid articular, sputå sau biopsie cutanata. Aparitia S. schenckii în tesuturi este foarte variabila. În leziunile cutanate, microorganismele sunt dificil de gasit. Boala trebuie diferentiata de infectiile localizate produse de Mycobacterium tuberculosis, de mycobacterii atipice, de Nocardia sau de ale organisme. In stadiul incipient, nediseminat, leziunea primara este uneori gresit diagnosticata drept muscatura de paianjen. Cultura din locatia infectiei active furnizeaza diagnosticul definitiv. Fungii S. schenckii pot fi observati doar rareori pe mostrele de tesut fixate, chiar si prin coloratii speciale.

Testele serologice nu sunt disponibile la scara larga.

5. Tratament

Sporotricoza cutanata poate fi vindecata prin administrarea orala a unei solutii saturate de iodura de potasiu, în doze crescatoare, divizate zilnic, de pâna la 4,5-9 ml/zi pentru adulti, în functie de toleranta acestora. Sunt frecvente disconfortul digestiv sau rash-ul acneiform la nivelul gâtului
si umerilor, dar tratamentul trebuie continuat o luns dupa remiterea tuturor leziunilor. Iitraconazol este o alternativa eficace si foarte bine tolerata. Sporotricoza extracutanata raspunde rareori la ioduri, însa au fost obtinute vindecari la jumatate dintre pacienti prin administrari prelungite intravenoase de amfotericina B.

Adaugati un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Share via
Copy link