Toxiinfecţiile alimentare

Toxiinfecţiile alimentare (TA): boli acute polietiologice de cauză toxică sau infecţioasă, apărute după consumul unor alimente contaminate cu microorganisme sau toxinele lor.

Etiologie:

– 30-60% din TA sunt produse de Salmonella.
– 20-30% din TA sunt produse de stafilococi enterotoxici.
– alte TA sunt cele produse de: Enterobacteriaceae (Shigella, Proteus, Escherichia coli), Bacilaceae (Bacilus subtilis, cereus, anthracis, Clostridium botulinum, perfringens), Pseudomonaceae, Streptococi (fecalis, viridans, piogenes), Vibrionaceae

(Vibrio parahemoliticus).

Clasificarea toxiinfectiilor alimentare:

– TA produse de bacterii ce conţin endotoxine, în care intervine elementul toxic şi cel infecţios.
– TA produse de toxine preformate în aliment, în care intervine numai elementul toxic (infecţie stafilococică).
– TA produse de o multiplicare exagerată a unor germeni (bacillus cereus, proteus).

Protocol de diagnosticare:

Toxiinfecţia alimentară cu salmonella:
– Incubaţia: 12-36 ore, cu limite între 4-48 ore.
– Debutul: brusc sau brutal cu stare de rău general, astenie, cefalee, ameţeli, greaţă, vărsături, colici abdominale. Starea generală se alterează rapid, tegumentele sunt reci, palide, febra 39-40°C.
– Perioada de stare: pot persistă vărsăturile şi apar scaune diareice frecvente, abundente, apoase, galben-verzui sau verzi, cu aspect de “piure de mazăre”. Febra creşte în continuare, bolnavii prezintă herpes labial, acuză mialgii.

Pierderile lichidiene prin vărsături şi scaune determină instalarea sindromului acut de deshidratare, prăbuşire tensională (şoc toxiinfecţios) care se însoţeşte de oligurie. Şi în perioadă de stare persistă şi chiar se accentuează sindrom neurologic cu cefalee, ameţeli, somnolenţă sau agitaţie, cu sau fără semne de iritaţie meningiană.

Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ:

– Este determinată de stafilococ enterotoxic care contaminează anumite alimente (lapte, telemea, cremă) şi produce enterotoxine termorezistente.
– Incubaţia: 30 min – 4 ore.
– Debutul: brutal cu greţuri, vărsături, cefalee, ameţeli, scaune diareice apoase. De obicei, nu apare febra.
– Perioada de stare: se menţine simptomatologia din prodrom, stare generală se alterează, se prăbuşeşte tensiunea arterială, apar semne de deshidratare acută, oligurie prin insuficienţă renală funcţională.

Examenul de laborator:

– Hiponatremie.
– Hipocloremie.
– Hipopotasemie.
– Acidoză metabolică compensată.
– Creşterea creatininei şi ureei serice la pacienţii cu grade de insuficienţă renală acută funcţională.
– Hipoglicemie(neobligatorie).
– Leucocitoză cu neutrofilie în unele cazuri.
– Creşterea hematocritului, ca semn al deshidratării.

Diagnostic bacteriologic

– Produse patologice: materii fecale (din scaun emis prin sondă Nelaton din rect), lichid de vomă, sînge (hemoculturile pot fi pozitive la 3-5 % din cazuri, mai ales la copii şi vîrstnici sau la pacienţii imunodepresivi, la care evoluţia de tip invaziv este mai frecventă).
– In focarele mai mari, familiale, sau după consumul unor alimente din alimentaţie publică (cantine, bufete, restaurante sau colectivităţi festive) se vor cerceta şi alimentele date în consum.
– Coproculturi se vor face de la început pe mai multe medii selective, orientate după probabilitatea unor anumiţi agenţi patogenici.
– Culturi din lichidul de vomă şi din alimente.
– Hemoculturile se însămînţează doar pe mediu de bulion, atît în baloane aerobe, cît şi în anaerobioză.
– Probe biologice: evidenţiere enterotoxinei stafilococice prin administrarea unui extras din scaun, lichid de vomă sau direct a alimentului suspectat la pisoiul mic (animalul cel mai sensibil la acţiunea enterotoxinei), care se soldează cu o evoluţie rapid letală.
– Diagnosticul bacteriologic nu necesită confirmare la fiecare dintre bolnavii din acelaşi focar; avînd în vedere etiopatogenie comună, identificare bacteriologică la un singur pacient permite acceptarea aceleaşi etiologii pentru toţi comesenii.

Complicatiile in Toxiinfecţiile alimentare :

– Hipertermie.
– Deshidratare acută.
– Dezechilibrele metabolice şi electrolitice.
– Hipoglicemie.
– Colaps, şoc.
– Insuficienţă hepatică acută.
– Insuficienţă renală acută.
– Comă.
– Moartea cardiacă subită.

Protocol de management in Toxiinfecţiile alimentare:

Protecţia personalului.
Poziţia pacientului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°.

Fluxul de Oxigen 2-4 1/min.

– Volum expanderi (4-7 1, timp de 1-1,5 ore cu viteza 100-120 ml/min):
– Glucoză  în perfuzie.
– Ser fiziologic  în perfuzie.
– Ringer-lactat  în perfuzie.