Rujeola

Rujeola este o infecţie acută cauzată de virusul rujeolic, extrem de contagioasă, obişnuită la copii şi este caracterizată prin tuse, coriză, febră şi erupţie maculo-papuloasă, care apare la câteva zile după simptomele iniţiale.

Rujeola Manifestari

Incubaţia este de 10-14 zile frecvent mai lungă la adulţi decât la copii.
Perioada prodromală durează 3-4 zile şi coincide probabil cu viremia secundară, manifestându-se prin stare generală alterată, febră anorexie, conjunctivită şi simptome respiratorii ca: tuse şi coriză, mimând o infecţie respiratorie severă.La sfarsitul perioadei, inainte de eruptie apar leziuni care constau din puncte alb-gri, pe o bază congestionată roşie, asemănătoare grăuntelor de nisip şi apar cel mai frecvent pe mucoasa opusă molarului al doilea. În cazurile severe poate cuprinde mucoasa bucală în totalitate.

Perioada eruptivă este marcată de apariţia unui exantem eritematos pe faţă, care progresează în sens cranio-caudal până la extremităţi, ultimele fiind incluse palmele. Pe măsură ce se extinde erupţia devine confluentă, mai ales pe faţă şi ceafă. Erupţia durează frecvent 5 zile şi dispare de pe regiunile iniţial afectate fiind urmată de o pigmentaţie brună, eventual şi de o descuamaţie fină.Boala necomplicată are durata de 7-10 zile, tusea fiind ultimul simptom care dispare.

Complicatii

Cele mai frecvente complicaţii cuprind tubul respirator şi sistemul nervos central. Atacul tractului respirator este rezultatul acţiunii virusului rujeolic, iar suprainfecţiile bacteriene pot cuprinde orice arie respiratorie, fiind secundare leziunilor locale produse de virus şi depresiunii imunităţi celulare.

Evidenţierea radiologică a pneumoniei este frecventă chiar în rujeola necomplicată. Bronhopneumoniile sunt responsabile de 60% din decesele la sugarii cu rujeolă, în timp ce decesele prin encefalită sunt frecvente la copii în vârstă de 10-14 ani.

Tratament

Rujeola necomplicată se izolează şi se tratează la domiciliu, prin asigurarea condiţiilor de igienă, alimentaţie, medicaţie simptomatică şi de susţinere generală.
Spitalizarea este indicată pentru formele severe, complicate sau în situaţii de necesitate.
Repausul la pat este indicat în perioada febrilă şi câteva zile după această perioadă.
Igiena tegumentelor şi mucoaselor se impune, cu spălături oculare ca şi gargară cu ceai de muşeţel.
Dieta constă, în perioada febrilă, din lichide, ceaiuri, limonadă, sucuri de fructe, apă minerală, lapte, supe etc. administrate în funcţie de toleranţa gastrică apoi dieta se îmbogăţeste treptat. În convalescenţă, regimul alimentar este complet, fără restricţii.
Febra se combate cu antipiretice (aminofenazonă). Tusea se calmează cu siropuri expectorante şi ceaiuri calde.