Category Archives: Medicina Interna

Cefaleea

Cefaleea

Cefaleea este de obicei un simptom benign si doar ocazional este manifestarea unei boli severe precum tumora cerebrala, hemoragie subarahnoidiana   meningita sau arterita cu celule gigante. Chiar în situatii de urgenta, doar 5% din pacientii cu cefalee sunt gasiti a avea o boala neurologica severa. Totusi, este absolut necesar ca aceste afectiuni severe sa fie recunoscute si tratate adecvat.

Stabilirea calitatii durerii cefalice este ocazional utila. Majoritatea durerilor de cap sunt surde, profund localizate si au un caracter continuu.

Senzatia de pulsatilitate si tensiunea musculara la nivelul capului, gâtului si centurii scapulare însotesc nespecific si frecvent cefaleea. Se credea
odinioara ca durerile de cap „în bandå“ indica stress, anxietate sau depresie, dar investigatiile nu au sustinut acest punct de vedere. Durerea de cap ascutita, scurta, ca o împunsatura, adesea multifocala, este certitudinea unei tulburari benigne.

Cefaleea se poate produce ca rezultat al 1) distensiei, tractiunii sau dilatarii arterelor intracraniene …

Artrita reumatoida

Artrita reumatoida. Tratament

Artrita reumatoida (AR) este o boala cronica multisistemica de cauza necunoscuta. Desi exista o varietate de manifestari sistemice, trasatura caracteristica a AR este sinovita inflamatorie persistenta, afectând de obicei articulatiile periferice într-o distributie simetrica.

1. MANIFESTARI CLINICE – DEBUT

În mod caracteristic AR este o poliartrita cronica. La aproximativ doua treimi dintre bolnavi, ea începe insidios cu oboseala, anorexie, slabiciune
generalizata si simptome vagi musculoscheletice pâna la aparitia
evidenta a sinovitei. Acest prodrom poate persista pentru saptamâni sau luni si întârzie diagnosticul. Simptomele specifice apar de obicei gradat, când mai multe articulatii, mai ales cele ale mâinilor, pumnului, genunchiului si piciorului sunt afectate într-o modalitate simetrica. La aproximativ 10% dintre indivizi, debutul este mai acut cu o dezvoltare rapidå a poliartritei, deseori însotita de semne generale care includ febra, limfadenopatia si splenomegalia. La aproximativ o treime dintre bolnavi simptomele pot fi initial limitate la una sau câteva ariculatii. Desi …

Sindromul Behçet

Sindromul Behçet tratament

1. Sindromul Behçet DEFINITIE

Sindromul Behçet este o boala multisistemica caracterizata prin ulceratii genitale si orale recurente si afectare oculara.

2. PATOGENIE

Etiologia si patogenia acestui sindrom raman obscure; este considerata o boala autoimuna deoarece vasculita este principala leziune patologica, iar autoanticorpii circulanti împotriva membranei mucoasei bucale se gasesc la aproximatic 50% din cazuri. S-a raportat un caracter familial al bolii si la pacientii din tarile Mediteranei de est si din Japonia boala este asociata cu aloantigenii HLA B5 si DR5.

3. MANIFESTARI CLINICE

Prezenta ulceratiilor orale este conditia sine qua non pentru diagnostic. Ulceratiile sunt de obicei dureroase, superficiale sau profunde, cu o baza centala necrotica galbena, apar izolat sau în grupuri si sunt localizate oriunde în cavitatea bucala. Ulceratiile persista 1 pana la 2 saptamaniai se vindeca fara a lasa cicatrici. Ulceratiile genitale se aseamana cu cele orale. Leziunile tegumentare includ foliculite, eritem nodos, exantem asemanator acneei si …

Sindromul Sjögren

Sindromul Sjögren tratament

1. Sindromul Sjögren DEFINITIE

Sindromul Sjögren este o boala cronica autoimuna, lent progresiva, caracterizata prin infiltratia limfocitara a glandelor exocrine ce determina xerostomie si uscaciune oculara (xeroftalmie).Aproximativ o treime din pacienti prezinta manifestari sistemice. Un numar mic dar semnificativ de pacienti pot dezvolta limfoame maligne. Boala poate aparea singura (sindrom Sjögren primitiv) sau în asociere cu alte boli reumatice autoimune (sindromul Sjögren secundar).

2. PATOGENIE

Sindromul Sjögren este caracterizat de infiltratia limfocitara a glandelor exocrine si hiperreactivitatea limfocitelor B, ilustrata de autoanticorpii circulanti.
Serul bolnavilor cu sindrom Sjögren contine deseori un numar de autoanticorpi indreptati împotriva unor antigene nespecifice de organ, cum ar fi imunoglobulinele (factorii reumatoizi) si antigenele nucleare si citoplasmatice extractabile.Studiile fenotipice si functionale au aratat ca celulele care infiltreaza predominant glandele exocrine afectate sunt celulele T helper/inductoare cu caracteristici de celule cu memorie.

3. MANIFESTARI CLINICE

Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjögren au simptome legate de diminuarea …

Constipatia

Constipatia.Defecatie

1. CONSTIPATIA –  DEFINITIE

Cele mai multe persoane au cel putin 3 scaune/saptamâna.

Constipatia a fost definita ca o frecventa a defecatiei mai rara de 3 ori/saptamâna. Totusi, frecventa scaunelor în sine nu e un criteriu suficient, deoarece multi pacienti constipati descriu o frecventa normala a defecatiei, dar senzatii subiective de efort defecator excesiv, scaune tari, plenitudine abdominala inferioara si o senzatie de evacuare incompleta.

2. CAUZE

Fiziopatologic, constipatia provine din tranzit colonic sau functie anorectala alterate ca urmare a unei tulburari primare a motilitatii, anumitor medicamente sau în asociatie cu un numar  crescut de boli sistemice care afecteaza tractul gastrointestinal.

Factorii favorizanti sunt lipsa fibrelor din dieta, slabiciune musculara generalizata si, probabil, stres si anxietate.

La pacientii care se prezinta cu un debut recent al constipatiei trebuie cautata o leziune obstructiva a colonului. Pe lânga un neoplasm de colon, alte cauze de obstructie colonica includ stricturile datorate ischemiei …

Greata si varsaturile

Greata si varsaturile

Greata si varsaturile – Greata reprezinta senzatia unei dorinte iminente de a varsa, de obicei perceputa în gât sau epigastru.

Varsatura (sau emeza) înseamna eliminarea exploziva orala, fortata a continutului gastric. Efortul de a varsa denota contractii ritmice ale musculaturii respiratorii si abdominale care preced sau însotesc deseori varsaturile.

Greata precede sau însoteste adesea varsaturile. Ea este de obicei asociata cu activitatea functional diminuata a stomacului (de exemplu, hipotonie, hipoperistaltica si hiposecretie) si motilitatea alterata a intestinului subtire (de exemplu, hipertonie si peristaltica inversata a duodenului).

Stomacul joaca un rol relativ pasiv în procesul de varsatura, forta principala de expulzie fiind furnizata de musculatura abdominala. Cu relaxarea fundului gastric si asfincterului gastroesofagian, o creçtere brusca a presiunii intraabdominale este realizata prin contractia puternica a diafragmului si musculaturii peretelui abdominal. Acestea, împreuna cu contractia inelara concomitenta a pilorului gastric duc la expulzia continutului gastric în esofag. Presiunea intratoracica crescuta duce la …

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.